vineri

5 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 octombrie, 2015

pret-cod-de-bareScăderea generală a prețurilor din România, consemnată de statistica oficială în acest an, este concentrată pe numai trei segmente de consum: alimente și băuturi nealcoolice, sănătate și comunicații.

Celelalte nouă sectoare din partea de consum a populației, incluse în calculul inflației după model armonizat la nivel european, au înregistrat creșteri.

Aceste creșteri de prețuri și tarife s-au situat între numai 0,03% la hoteluri și restaurante și 3,61% la întreținere, apă, electricitate, gaz natural și alți combustibili.


Imaginea astfel obținută asupra majorărilor de prețuri din România este net diferită de cea oferită prin intermediul clasicului indice al prețurilor de consum, care oferă doar o imagine destul de neclară, pe trei categorii mari de produse și servicii.

tabel 1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Reducerea TVA la alimente, ieftinirea medicamentelor și intensificarea concurenței pe piața de telefonie mobilă și transfer de date sunt, prin urmare, explicațiile scăderii nivelului general al prețurilor.

Utimele două dintre acestea au avut valori mai mici de un procent, așa încât singura ”facilitate” palpabilă pentru portofelul românilor în acest an a fost ieftinirea hranei pe motiv fiscal (măsură administrativă – deci este și explicația faptului că, în pofida cifrelor anunțate, nici vorbă să ne confruntăm cu un fenomen de deflație).

Dacă se face raportare la evoluțiile din ultimii zece ani înregistrate pe ansamblul țărilor UE28, se constată un ecart de peste 30% între creșterea prețurilor de la noi și media europeană. Din compararea pe cele 12 categorii ale indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), se pot face câteva observații interesante și, chiar, surprinzătoare.

tabel 2
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

8 Observații pe 10 ani


1.După generalizarea reducerii de TVA la produsele alimentare, acestea s-au apropiat foarte mult ca nivel de creștere a prețurilor în ultimii zece ani de practica europeană.

2.Nivelul maxim al decalajului de majorare a prețurilor s-a înregistrat în urma aplicării calendarului de majorare a accizelor la băuturi alcoolice și tutun.

3.Îmbrăcămintea și încățămintea s-au scumpit relativ la UE28 peste media generală, pe fondul reducerii prețurilor la această categorie de produse la nivel european.

4. Întreținerea, apa, electricitatea, gazul natural și alți combustibili ne-au majorat considerabil inflația, ceea ce a afectat largi categorii ale populației, îndeosebi pensionarii, care aveau un consum redus pe alte segmente.

5.Creșterea relativă a prețurilor la mobilă, aparatură casnică și întreținerea curentă a casei a fost destul de modestă și a permis o ameliorare destul de semnificativă a condițiilor de viață.

6.Surprinzător, prezentare comparativă pe IAPC a identificat un domeniu în care prețurile au crescut mai puțin în România decât în UE28, acesta fiind sănătatea. Din păcate, ”avantajul” a fost însoțit de exodul cadrelor medicale și de înrăutățirea stării de sănătate a populației, cu consecințe care se vor vedea pe termen lung.

7. În educație, ecartul dintre noi și UE28 a fost pozitiv iar creșterea tarifelor una situată peste media generală a evoluției prețurilor.

8.Comunicațiile s-au scumpit nepermis de mult, mai ales în condițiile în care s-au ieftinit puternic la nivelul mediei europene. Ecartul dintre România și UE28 a urcat spre 40%, ceea ce ar trebui să dea de gândit inclusiv Consiliului Concurenței, pe o piață în care acționează toți cei trei mari operatori europeni în domeniu.

Desigur, analiza poate fi dusă mai departe dacă se ține cont de faptul că în intervalul 2005 – 2015 am înregistrat o majorare a cursului euro/leu de circa 22,6% ( media pe primele opt luni din 2015 raportată la media pe 2005) iar creșterea relativă a prețurilor a fost de 25,5%. Dar importantă ar fi, pentru moment, aducerea IAPC în atenția publică.

Sunt doar câteva exemple care ne dau o imagine mult mai clară asupra evoluțiilor care au avut loc pe parcursul procesului de integrare europeană a României și de convergență cu valorile și practicile UE.

Tocmai de aceea, poate că ar fi momentul, să facem trecerea de la prăfuitul IPC, moștenit din vechiul regim socialist și să trecem, inclusiv ca mod de gândire, pe noul IAPC, după modelul european în materie.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: