Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale sau dreptul la integritate psihică și fizică, prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se arată în articolul 72(1) din Constituția României. Hărțuirea la locul de muncă este o problemă foarte serioasă cu care mulți români s-au confruntat nu doar în țară, ci și în străinătate.
În principiu, legea din România protejează cetățeanul de acte de hărțuire. Potrivit articolului 2 alin. (5) din Ordonanța Guvernului numărul 137/2000, reprezintă hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.
Mai există un articol din legislația României care face referire la hărțuire. Articolul 4 alin. 1 lit. d ind. 1 din Legea numărul 202/2002 care se referă la egalitatea de șanse spune că hărțuirea psihologică este orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitivă și sistematică și implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane. Prin urmare, toți angajații trebuie să știe că hărțuirea la locul de muncă este prevăzută în lege și pedepsită.
Care sunt obligațiile angajatorului
Există o Hotărâre de guvern luată în 2019 în care se precizează că fiecare companie trebuie să adopte măsuri interne în domeniul relațiilor de muncă care să vizeze eliminarea toleranței la hărțuirea și măsuri anti hărțuire sexuală. Angajatorul trebuie să se asigură că se vor aduce la cunoștința tuturor angajaților săi măsurile care să evite hărțuirea la locul de muncă, să fie eficient și să își îndeplinească scopul.
De asemenea, angajatorii trebuie să organizeze programe de instruire, acțiuni și campanii de informare prin care angajații să înțeleagă foarte bine politica internă cu privire la hărțuire și cum se pot raporta astfel de cazuri care pot apărea la serviciu.
Tot legea prevede că angajatorii care nu urmează aceste obligații riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei. Mai mult, există și o situație excepțională în lege care se referă la companii în care, în sens invers, este încurajată hărțuirea între angajați. Amenzile pentru astfel de situații sunt de până la 200.000 de lei.
Explicit, Legea nr 167/2020 definește clar hărțuirea la locul de muncă morală ca fiind orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către subaltern și/sau de către alt angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.
Hărțuirea la locul de muncă. Cum raportezi un caz
Sunt mulți angajați care se confruntă cu o situație în care sunt hărțuiți la serviciu, însă nu raportează acest lucru pentru că nu știu că sunt protejați de lege, iar alții nici nu știu unde să meargă pentru a depune o reclamație.
Dacă sunteți într-o astfel de situație trebuie mai întâi să depuneți o sesizare la departametul de resurse umane al companiei. Apoi, următorul pas este să vă adresați la autoritățile care se ocupă de inspecția muncii, dar și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
De asemenea, mai ales dacă nu sunteți mulțumiți de decizia luată în cazul dumneavoastră de reprezentanții companiei, vă puteți adresa instanței pentru a-i obliga pe angajatori să ia măsuri care să oprească actele de hărțuire, dar și să oblige părțile reclamate la plata unor daune morale și compensatorii.
Însă există și o diferență foarte importantă pe care cei care vor să reclame un caz de hărțuire la locul de muncă. Dacă pentru hărțuirea morală, legea prevede o amendă, hărțuirea sexuală este o faptă gravă, prevăzută în Codul penal, la articolul 233, iar cel care o comite riscă închisoarea.
Mai exact, potrivit legii, pretinderea în mod repetate de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, iar acțiunea se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Un caz rezolvat în instanță
Hărțuirea la locul de muncă a fost, în ultimii ani, subiectul unor procese tranșate de judecătorii români. Unul mai recent este al unei secretare a primăriei Stănilești, din județul Vaslui. Aceasta a câștigat în instanță, în 2018, dreptul de a-și relua activitatea după încetarea concediului de maternitate, însă i-a fost negat de primarul în funcție la vremea respectivă.
Angajata primăriei s-a îndreptat în instanță împotriva primarului și a comunei și a cerut să se constate că este discriminată și a fost hărțuită la locul de muncă.
Judecătorii de la Tribunalul Vaslui spun în motivare că după ce secretara a făcută o cerere scrisă pentru a fi reîncadrată în muncă, în urma deciziei instanței, primarul a început, „sistematic”, să o supună la acțiuni de hărțuire, discriminare, indimidare și umilire, fiind supusă în mod constant la presiuni nejustificate din partea primarului.
„Actele de hărțuire manifestate asupra reclamantei au îmbrăcat forme variate de exteriorizare, de la gesturi și comentarii verbale, până la acțiuni și conduită ostilă, jigniri, inclusiv în prezența altor persoane, colegi sau alți cetățeni. Manifestările au vizat atât aspecte profesionale, cât și persoanel, referitoare la viața de familie a reclamantei sau la fiul său, intruziuni peste limitele suportabile și fără vreun temei just”, spun judecătorii de la Tribunalul Vaslui, în motivare.
Primăria și primarul trebuie să plătească, în solidar, daune morale de 30.000 de lei pentru hărțuire la locul de muncă.
