Guvernul ungar a apărat cu tărie noua Constituţie intrată în vigoare la 1 ianuarie şi pe care atât criticii din interior, cât şi cei din afara ţării o consideră un atac la adresa democraţiei, relatează Financial Times, citat de Agerpres.
Comentariile au fost făcute marţi, după demonstraţiile de luni noapte la care au luat parte 30.000 de protestatari în afara clădirii Operei din Budapesta, unde avea loc o recepţie pentru a celebra Constituţia care a intrat în vigoare la începutul anului. Anterior, foşti disidenţi din timpul regimului comunist au acuzat guvernul lui Viktor Orban de ‘distrugerea domniei legii democratice’.
Între timp, pieţele financiare au continuat să pună presiune pe Ungaria, a cărei datorie a fost retrogradată la categoria ‘junk’, nerecomandată investiţiilor, de către două agenţii de rating în ultimele săptămâni. Ungaria a vândut marţi bonuri de trezorerie cu scadenţa la trei luni la cel mai mare randament din 2009 în prima licitaţie a datoriei de când Budapesta a adoptat o serie de legi controversate care ar putea pune pericol asistenţa financiară pe care încearcă să o obţină de la Uniunea Europeană şi Fondul Monter Internaţional.
Noua Constituţie a Ungariei şi alte câteva legi ‘cardinale’ asociate adoptate chiar înainte de Anul Nou au cauzat o îngrijorare tot mai mare la nivel internaţional.
Hillary Clinton, secretarul de stat al SUA, i-a trimis săptămâna trecută lui Viktor Orban o scrisoare în care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu democraţia din Ungaria.
Însă Peter Szijjarto, purtătorul de cuvânt al lui Orban, a declarat pentru Financial Times că multe din criticile legate de noua Constituţie sunt exagerate sau incorecte.
„Dacă cineva spune că actualul guvern ungar vrea să conducă Ungaria spre dictatură, ce pot să spun? Nu, nu face acest lucru, deoarece este un guvern democratic”, a afirmat Peter Szijjarto. El a insistat asupra faptului că noua Constituţie a fost concepută pentru a înlocui actuală lege fundamentală considerată imperfectă şi care, spre deosebire de vecinii Ungariei, a rămas în vigoare în formă modificată de la căderea comunismului în Europa de Est în urmă cu două decenii.
Szijjarto a comparat vâlva legată de noua Constituţie de criticile din urmă cu un an privind noua lege a mass-media, despre care a spus că s-au dovedit a fi lipsite de fundament. „Criticii au spus că libertatea presei va muri. Cine vine în Ungaria şi deschide orice ziar sau se uită la ştirile de la televiziune poate vedea ce lucruri dure se spun despre noi”, a afirmat el.
Purtătorul de cuvânt al premierului ungar a respins acuzaţiile oponenţilor potrivit cărora retrasarea limitelor constituţionale într-o nouă lege electorală ar putea consolida poziţia partidului Fidesz aflat la putere. Szijjarto a negat afirmaţiile analiştilor conform cărora sub noile limite Fidesz ar fi câştigat alegerile din 2002 şi 2006 pe care le-a pierdut după vechiul sistem, spunând că este imposbil de a anticipa comportamentul electorilor.
Criticii au atras de asemenea atenţia că reformele sistemului judiciar oferă guvernului o influenţă exagerată asupra instanţelor, în special numirea lui Tunde Hando, prietenă de familie cu Orban, în funcţia de şefă a Oficiului Naţional de Justiţie. Instituţia are puterea de a numi judecători şi de a repartiza cazurile instanţelor după propria alegere.
Szijjarto a spus că Tunde Hando a fost judecătoare ‘timp de decenii fără nicio singură plângere’. „Este un expert extrem de respectat”, a spus el.
Reforma a fost concepută pentru a accelera procesele din sistemul judiciar greoi şi ineficient din Ungaria.
„Oamenii par să creadă că (doamna Hando) poate dicta verdictele anticipat. Nu cred că independenţa sistemului judiciar este în pericol”, a spus Szijjarto.
Urmărește-ne pe Google News
