Guvernul vrea să instituie o nouă modalitate de calcul pentru ajutoarele sociale, ţinând cont de indicatorul social de referinţă, care este în prezent de 500 de lei, potrivit proiectului Legii asistenţei sociale, lansat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).
”Nivelurile respectiv cuantumurile beneficiilor sociale se stabilesc în raport de indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă. Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiilor sociale, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului de asistenţă socială, cât şi în vederea stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenţă socială pentru a se încadra în muncă”, se arată în proiect.
Actul normativ stabileşte nivelul de viaţă minimal ca fiind limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar fi hrană, îmbrăcăminte, igienă personală şi salubrizarea locuinţei, menţinerea unei locuinţe sau adăpost.
Acest nivel se calculează în raport cu pragul sărăciei conform metodologiei utilizată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, stabilit în Strategia 2020, se mai arată în proiect.
Astfel, noul act normativ renunţă la o prevedere aflată în reglementarea curentă, Legea 47/2006, privind asistenţa socială, prin care anual se actualizează cuantumul ajutorului social cu indicele preţurilor de consum.
Ministerul reclamă numărul mare de ajutoare inutile, dar introduce unul nou, la presiunea UE
Noul proiect introduce un nou beneficiu, la presiunea Strategiei Europa 2020, adoptată la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, se introduce venitul minim de inserţie, reprezentând o sumă exprimată în lei care asigură – la limită – nevoile de bază ale vieţii, calculate în raport cu pragul sărăciei determinat conform procedurii utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene
Cu toate acestea, Ministerul Muncii reclamă numărul mare de servicii şi prestaţii sociale prevăzute de legislaţia curentă – nu mai puţin de 202 astfel de beneficii, printre care alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi facilităţi, recompense pentru revoluţionari, indemnizaţii de şomaj.
În analiza sa, MMFPS a ajuns la concluzia că toate aceste ajutoare oferite au niveluri necorelate şi insuficiente, astfel încât prestaţiile nu reprezintă un mijloc real de combatere sau prevenire a riscului de excluziune.
”Totodată nu sunt nici eficiente, atât timp cât administrarea lor este destul de costisitoare în raport cu beneficiile”, menţionează ministerul.
De asemenea, MMFPS remarcă faptul că ”oferirea multora dintre ajutoare descurajează orice iniţiativă de intrare pe piaţa muncii, pentru că sumele acordate acoperă nevoile traiului zilnic”.
Viitorul act normativ stabileşte şi proporţii clare în privinţa alocării fondurilor de la guvern în teritoriu, pentru completarea fondurilor locale destinate acordării ajutoarelor sociale:
– 80% -100% alocă Guvernul pentru serviciile sociale adresate copilului care necesită protecţie specială, precum şi pentru serviciile adresate unor categorii de beneficiari, prevăzute expres de lege.
– Maximum 80% pentru serviciile sociale adresate persoanelor cu handicap, persoanelor fără adăpost, victimelor violenţei în familie, în funcţie de tipul serviciilor;
– Până la 60% pentru serviciile destinate copilului şi familiei, în funcţie de tipul serviciilor
– Până la 50% pentru serviciile sociale adresate persoanelor vârstnice, în funcţie de tipul serviciilor.
Beneficiarul ajutorului social este responsabilizat pentru situaţia sa
Prin viitoarele reglementări privind ajutoarele sociale, statul încearcă să responsabilizeze în primul rând beneficiarul pentru situaţia de vulnerabilitate în care se află.
”Responsabilitatea privind dezvoltarea capacităţii de integrare socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia”, menţionează MMFPS în expunerea de motive.
În aceste condiţii, statului îi rămâne responsabilitatea ”de creare de oportunităţi egale şi, în subsidiar, de acordare de beneficii şi servicii sociale adecvate situaţiei persoanei/familiei şi nu de compensare a sarcinilor specifice acesteia”.
Pentru aplicarea noii legislaţii, în decurs de trei ani de la intrarea în vigoare a viitoarei legi, statul va înfiinţa la nivel central o nouă instituţie pentru evaluarea cazurilor de persoane cu dizabilităţi, în vederea acordării de ajutor social.
Astfel, Institutului Naţional de Evaluare a Dizabilităţii va pune în aplicare o evaluare unitară socio-psiho-medicală şi a mediului personal de viaţă a persoanelor, ”în scopul încadrării acestora în grade de handicap, invaliditate, dependenţă şi al elaborării planurilor de recuperare, reabilitare, terapie şi îngrijire”, propune Ministerul Muncii.
Institutul ar urma să fie subordonat MMFPS şi să funcţioneze cu o structură centrală şi structuri deconcentrate înfiinţate la nivel judeţean şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti. Acesta va avea personal format din medici, psihologi, asistenţi sociali, kinetoterapeuţi, fizioterapeuţi, ergoterapeuţi.
Institutul ar urma să se adauge Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, precum şi structurilor administraţiei locale pentru acordarea ajutoarelor sociale.
Citiţi mâine:
