Guvernul pregăteşte „Kogălniceanu”: cardul pentru garantarea creditelor şi subvenţionarea dobânzii IMM-urilor

Coaliţia de guvernare a mandatat, luni, Guvernul să adopte, în zece zile, cardul pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Cardul ”Kogălniceanu” ar urma să ofere garanţii de stat pentru creditele contractate de întreprinderile mici şi mijlocii de la bănci, precum şi subvenţionarea guvernamentală a dobânzilor plătite de IMM-uri.

Facilităţile ar urma să fie acordate pentru creditări mai mici de 36.000 de euro, potrivit iniţiatorului proiectului, depotatul UDMR Petru Lakatos, şi sunt parte din Planul Naţional de Reformă (Care prevede, însă, un maximum de 25.000 de euro), adoptat de Guvern.

”Lansarea Cardului Kogălniceanu ca facilitate de microcreditare (până la 100.000 RON), garantată de stat şi cu dobândă subvenţionată, pentru nevoia de flux de numerar / capital circulant a IMM” – aşa este enunţată o măsură operaţională din cadrul planului de acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru perioada 2011-2012.

Însă, deputatul UDMR Petru Lakatos, care a propus în coaliţie proiectul, spune că statul va garanta credite de până la 150.000 de lei (circa 36.000 de euro).

Astfel, statul va garanta până la 80% din credit şi va subvenţiona 50% din dobândă, a menţionat Lakatos, iar băncile care vor acorda împrumuturi în acest program vor trebui să perceapă o dobândă preferenţială, sub nivelul obişnuit al pieţei.

”Împrumuturile cu garanţii de stat prin acest card vor fi pe o durată de un an, cu posbilitatea prelungirii cu încă un an”, ne-a mai spus deputatul Lakatos.

Condiţiile de acordare a facilităţilor urmăresc şi plata datoriilor la stat

– Executivul ar vrea să condiţioneze acordarea facilităţilor de plata datoriilor la stat, de către IMM-uri, pentru a stimula firmele să-şi achite obligaţiile către stat. ”Un obiectiv secundar poate fi reducerea arieratelor sectorului IMM către stat, prin condiţionarea sprijinului oferit prin măsura propusă de achitarea datoriilor restante faţă de bugetul public”, se arată în PNR 2011-2014.

– Potrivit, însă, lui Lakatos, condiţia privind arieratele firmelor se referă doar la datoriile exigibile, adică cele care pot fi executate imediat de către creditor. ”Toate firmele au datorii, dar să nu aibă datorii exigibile”, a explicat deputatul.

– Experienţa. Firmele trebuie să funcţioneze de cel puţin un an pentru a accesa cardul ”Kogălniceau”, spune deputatul Lakatos.

– Nu vor putea accesa sprijinul guvernamental firmele care activează în domenii precum jocurile de noroc sau alcoolul.

Guvernul motivează necesitatea introducerii cardului pentru IMM-uri prin faptul că băncile oferă tot mai greu credite IMM-urilor, pe fondul crizei economice.

”Principala motivaţie a introducerii unei astfel de măsuri de politică este cea a facilitării accesului la finanţare, în condiţiile în care criza economică a crescut gradul de prudenţialitate al instituţiilor financiare şi a scăzut capacitatea de împrumut a sectorului IMM. Astfel, măsura se încadrează perfect în categoria instrumentelor anti-criză pe care Guvernul le poate adopta pentru a sprijini IMM-urile”, se arată în PNR 2011-2014.

Totodată, prin introducerea unui instrument electronic – un card bancar de credit – se poate contribui la reducerea masei monetare în numerar circulată în economia gri, nefiscalizată, mai susţine Guvernul.

Executivul încearcă, astfel, să încetinească ritmul accelerat al falimentelor în rândul IMM-urilor.

”Recesiunea economică a dus la înregistrarea unui număr semnificativ de falimente în rândul IMM în anul 2010, iar această tendinţă trebuie contrabalansată prin politici publice adecvate”, se mai arată în documentul citat.

O problemă: subvențiiletrebuie incluse în deficitul bugetar

Încă din luna octombrie 2010, deputatul Petru Lakatos (foto) a prezentat proiectul în coaliţia de guvernare, însă Ministerul Finanţelor s-a opus până acum pentru că subvenţiile oferite IMM-urilor vor fi incluse în deficitul bugetar, în condiţiile în care România a agreat cu FMI şi Comisia Europeană niveluri stricte de maximum 4,4% din PIB în 2012 şi de cel mult 3% din PIB în 2012.

De asemenea, pentru implementarea cardului pentru IMM-uri, Guvernul va trebui să suplimenteze şi Fondul Naţional de Garantare.

Pentru stabilirea cadrului şi a condiţiilor de implementare a cardului, Guvernul urmează să adopte o ordonanţă de urgenţă.

Coaliţia a decis ca miecurea viitoare să fie adoptată în guvern ordonanţa de urgenţă, însă operaţionalizarea sistemului ar urma să mai dureze peste o lună.

Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri vor pune la punct proiectul de act normativ.

Acesta ar putea să fie unul dintre motivele pentru care Ungaria a refuzat să adere la Pactul Euro Plus, care prevede limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.

Guvernul de la Budapesta a implementat încă de acum 8 ani aceste facilităţi oferite IMM-urilor, sub forma cardului ”Szechenyi”, însă statul ungar oferă garanţii la credite de până la aproximativ 74.000 de euro (20 de milioane de forinţi) IMM-urilor maghiare.