Guvernul nu mai reușește să-și atingă ținta de împrumuturi, pentru că România devine tot mai riscantă în ochii creditorilor. Ministerul Finanțelor nu a putut vinde titluri de stat decât de 73% din cât plănuise în septembrie, potrivit calculelor Erste Group Research (EGR). Programul era de cel puțin 4,1 miliarde de lei pe piața internă.
Creditorii împing în sus costul împrumuturilor românești, chiar peste nivelul indicat de instrumentele de management al riscurilor (CDS, credit default swap, prin care investitorii în titlurile de stat românești caută să-și acopere eventualele pierderi), potrivit EGR.
Sistemul bancar românesc este cel mai expus din UE la riscul datoriei guvernamentale, cu o valoare de 22,1% din totalul activelor, din care 19,2% sunt titlurile de stat.
Băncile din România dețin 46,3% din titlurile de stat românești, iar fondurile de pensii au 62%.
Grație atragerii a 1,35 de miliarde de euro de pe piețele internaționale, rezerva (buffer) Ministerului Finanțelor este „probabil peste necesarul estimat de finanțare brută de 4 luni, oferind un anumit confort până la sfârșitul anului”, spune EGR.
Perspectivele nu sunt neapărat favorabile, de vreme ce Erste Group Research (EGR) se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mai crească o dată rata dobânzii de referință, de la 6,25% la 6,75%, în 8 noiembrie.
BNR ar urma să fie singura bancă centrală din regiune (cu excepția celei a Serbiei), care va mai majora dobânda cheie.
***