duminică

7 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 martie, 2015

contract-achizitiiUn contract de achiziţie publică va fi atribuit pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, care va lua în calcul preţul, dar şi calitatea produsului/serviciului care urmează să fie cumpărat, statul sau autoritatea publică având dreptul să nu comunice, în anumite condiţii, de ce a respins o ofertă. Apare și o nouă metodă de atribuire: ”parteneriatul pentru inovare”.

Procedura, anunță agenția Mediafax, este prevăzută în primul draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, care reglementează regimul juridic al contractelor de achiziţie publică, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi aspecte legate de derularea contractului.

Premierul Victor Ponta s-a referit de mai multe ori la problemele generate la licitaţii de actuala legislaţie a achziţiilor publice, inclusiv de obligaţia instituţiilor de stat de a cumpăra bunuri şi servicii raportându-se cu prioritate la criteriul preţului cel mai scăzut şi nu la calitate, iar Guvernul a încercat în trecut să modifice legea, existând însă obiecţii din partea Comisiei Europene.

Criteriul de calitate


Documentul elaborat acum stabileşte că autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, identificată însă pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate. Pot fi luate în calcul, de exemplu, costurile pe ciclu de viaţă, iar raportul preţ-calitate va putea fi evaluat pe baza unor factori care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale.

Printre aceşti factori se numără:

  • calitatea, inclusiv avantajele tehnice
  • caracteristicile estetice şi funcţionale
  • accesibilitatea
  • proiectarea pentru toţi utilizatorii
  • caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare
  • comercializarea şi condiţiile acesteia
  • organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat să execute contractul

Vor putea fi luate în calcul şi serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, precum data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

„Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preţ sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor intra în competiţie numai pe criterii de calitate”, se arată în document.


Potrivit procedurilor preconizate, la finalul licitaţiei, autorităţile contractante vor informa, cât mai curând posibil, pe fiecare candidat şi ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea contractului, încheierea unui acord-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii.

Deciziei de respingere a unei oferte se comunică la cererea candidatului sau a ofertantului interesat.

În acelaşi timp, însă, autorităţile contractante vor avea dreptul să nu comunice anumite informaţii dacă:

  • divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale
  • ar constitui un obstacol în aplicarea unei prevederi legale
  • ar fi contrară interesului public
  • dacă ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privaţi, sau ar prejudicia concurenţa loială dintre aceştia

Legea va viza și campaniile electorale

Guvernul ar mai dori ca, pe viitor, termenul obligatoriu de aşteptare între anunţ şi data limită de depunere a ofertelor pentru contractele publice să fie redus de la minimum 52 de zile în prezent la 35 de zile, sau chiar mai mult. În situații de urgență, temeinic justificate, autoritatea contractantă va putea stabili un termen care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care a fost trimis anunțul de participare, prevăd noile modificări.

Un alt capitol priveşte excepţiile de la regulile de achiziţie publică. Acestea vor fi păstrate la acordarea anumitor contracte de servicii, precum pentru cumpărarea-închirierea de terenuri şi clădiri, servicii audio-vizuale, dar vor fi aplicate şi pentru campanii electorale, servicii juridice, transport feroviar călători sau metrou.

O nouă metodă de atribuire – parteneriatul pentru inovare

Metodele de atribuire a unui contract de achiziţie publică vor fi completate cu o nouă procedură, denumită „parteneriat pentru inovare”, atunci când statul identifică necesitatea unui produs, serviciu sau lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea celor disponibile pe piaţă.

Această modificare pare a fi în concordanță cu o directivă europeană, adoptată în urmă cu un an, care arată că cercetarea şi inovarea, inclusiv eco-inovarea şi inovarea socială, sunt considerate principalele motoare ale dezvoltării economice sustenabile. Directiva CE a introdus conceptul de „parteneriat pentru inovare” și necesitatea creării unei proceduri de achiziţie speciale.

Potrivit modificărilor la lege gândite în guvern, o autoritate contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează separat activităţi de cercetare şi dezvoltare.

În documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă va indica cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească orice ofertă, informaţiile furnizate trebuind să fie suficient de precise pentru a permite firmelor să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să participe la procedură.

Numai firmele invitate, după evaluarea informaţiilor furnizate, pot participa la procedură, autoritatea contractantă având dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi disponibili.

Parteneriatul va avea obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri, cu plăţi în tranşe, obiective pe baza cărora autoritatea contractantă poate hotărî, după fiecare fază, să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiţia ca în documentaţia de atribuire să fie menţionate posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care poate face uz de ele.

Precedenta modificare și obiecțiile Comisiei Europene

Ultima modificare la Legea achizițiilor publice a fost operată de guvern pe 28 iunie, când într-o şedinţă-fulger, programată în mod extraordinar pentru a iniţia proiectele de lege pentru ratificarea acordurilor de asociere la UE a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, Guvernul a inclus pe ordinea de zi suplimentară şi o ordonanţă de urgenţă pe această temă.

„Ca o excepţie specială, avem o OUG de modificare a OUG 34/2006 în sensul foarte clar în care cei care depun contestaţii şi pierd să piardă nişte bani”, au fost singurele explicații oferite de premierul spus Ponta, în şedinţa de Guvern, în condițiile în care modificările operate nu au fost puse în dezbatere publică.

O serie de modificări ale legii achizițiilor au fost cerute în parte şi de către Comisia Europeană în ultimul raport privind reforma în justiţie şi combaterea corupţiei.

Premierul Victor Ponta a anunțat luni că, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, trebuie finalizat pachetul legislativ privind achiziţiile publice.

Acest nou pachet legislativ ar trebui să rezolve problemele semnalate de Comisia Europeană în ultimul raport de ţară privind justiţia şi combaterea corupţiei. Bruxelles-ul critica în raport corupţia din sistem, fraudele, incertitudinile legislative şi lipsa de stabilitate şi fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituţional, calitatea concurenţei în domeniul achiziţiilor publice şi lipsa de competenţe administrative a cumpărătorilor din sistemul public, după cum se sublinia în raportul experţilor europeni.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: