Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Guvernul – între rectificarea intempestivă şi vizita FMI: bătălia cu deficitul bugetar din 2015

de Victor Bratu 1.12.2014

Guvernul şi-a propus să negocieze cu experţii FMI şi CE, care sosesc marţi la Bucureşti, o derogare de la ţinta de deficit pe 2015 asumată prin Pactul fiscal.

În paralel, guvernul a pus în dezbatere – în premieră (legea permite doar două rectificări bugetare) – și o a treia rectificare din acest an, așa cum cursdeguvernare.ro anticipa, în exclusivitate, citând surse foarte bine informate din proximitatea celor care alcăruiesc bugetul. Problemele și scenariile cu care se confruntă ministerul de Finanțe sunt detaliate AICI-LINK.

Dat fiind că guvernul a făcut publică intempestiva rectificare chiar în ajunul vacanței de 1 Decembrie – publicăm cifrele și alocările măsurii guvernamentale  AICI-LINK.

Acceptarea unui deficit mai lejer pe anul 2015 ar fi singura modalitate prin care guvernul poate evita introducerea de noi impozite şi taxe (sau modificarea acestora) pentru a asigura veniturile bugetare necesare.

Surse din Ministerul de finanţe afirmă că echipa de negociatori români va cere acceptul pentru un deficit bugetar de 2% din PIB faţă de ţinta asumată de 1,4%, diferenţa urmând să reprezinte alocarea suplimentară pentru Armată, convenită de toate statele membre NATO după izbucnirea conflictului din Ucraina, şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.

Câteva probleme ale guvernului

Echipa română de negociatori, afirmă sursele citate, speră că partenerii internaţionali pot fi convinşi să accepte majorarea deficitului cu sumele aferente Armatei, dar au emoţii în ceea ce priveşte disponibilitatea partenerilor de a acorda acelaşi regim cheltuielilor cu cofinanţarea.

Suplimentar, există o teme accentuată că nici măcar deficitul de 2% ar putea să nu fie respectat dacă nu cresc veniturile bugetare :

Cum două potenţiale surse de venit suplimentar au dispărut, după ce Ministerul de finanţe a decis să înghete acciza la nivelul anului 2014 (măsură anunțată de ministrul Ioana Petrescu, dar care a creat suspiciuni în mediul de afaceri afectat) şi să menţină încă un an nivelul redevenţelor la petrol și gaze naturale (prin amânarea cu un an a creșterii acestora, anunțată de același ministru) , soluţia, complicată, se găseşte la ANAF :

creşterea gradului de conlectare, reducerea evaziunii fiscale şi un plus de eficienţă în recuperarea prejudiciilor constatate de instanţe.

În paralel, filosofia guvernamentală se rezumă la tăierea cheltuielilor publice, mai ales că niciun ministru nu se află în poziţia să facă presiuni într-un moment în care se prefigurează o restructurare guvernamentală.

Dacă problema scăderii cu 5 pp procentuale a CAS și-a găsit rezolvarea parțială prin creșterea salariului minim în 2 tranșe în 2015 (ceea ce aduce un plus la bugetul asigurărilor sociale), nu la fel se pune problema cu cheltuielile care ar putea produce valoare adăugată în economie :

O presiune suplimentară pe buget vine şi ca urmare a deciziei politice din acest an de îngheţare a investiţiilor în anul 2014, practic o amânare a acestora pentru anul 2015.

Este de presupus ca investiţiile majore ale anului 2015 să se realizeze, dacă echipa FMI-CE acceptă deficitul de 2%, aproape exclusiv din fonduri europene. Dacă FMI şi CE impun menţinerea deficitului de 1,4% atunci poziţia guvernului devine complicată.

Prognozele europene pentru România nu sunt nici ele prea entuziaste : Eurostat anunța în urmă cu 4 săptămâni că, România ar putea urca cu deficitul real chiar până la 2,8% în cazul că va continua politicile din anul 2014AICI-LINK.

De unde presiunea bugetară pe o rectificare nelegală

Cea de-a treia rectoficare bugetară anunțată de guvern, chiar și cu derogare de la lege, reprezintă, de fapt, rezultatul constrângerilor bugetare pe care le reclamă plata titlurilor executorii către salariații bugetari – spun surse guvernamentale.
Potrivit noilor norme ESA, plata titlurilor executorii este prinsă în deficit încă din momentul în care aceste drepturi au fost câştigate definitiv în instanţă.

Amânarea plăţii ar fi contribuit suplimentar la presiunile din 2015, în condiţiile în care Consiliul fiscal a calculat un deficit de încasări de aproape 17 miliarde de lei – iar guvernul vrea să degreveze bugetul de anul viitor de o atare cheltuială – AICI-LINK.

Guvernul poate recurge fie la mici “artificii”- de tipul indexarii accizei, de la 1 ianuarie, cu nivelul inflaţiei, fie la măsuri mult mai radicale, fie la noi măsuri fiscale, dacă nu de la data de 1 ianuarie, cel puțin în cea de-a doua parte a anului viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2014

Un raspuns

  1. Pribeagul
    2.12.2014, 7:09 pm

    A justifica cresterea deficitului bugetar de la 1.4 la 2% prin “alocarea suplimentară pentru Armată”… “şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.” mi se pare o ticalosie.

    Solutia corecta este diminuarea cheltuielilor cu bunuri si servicii si restructurarea aparatului bugetar, umflat peste poate.

    Sa intelegem ca acordarea a fel de fel de “pomeni electorale” pun in pericol atragerera fondurilor europene? Cine poate gindi in acesti termeni!

    Alocarile suplimentare pentru armata sunt complet inutile, ba chiar paguboase. Acestea n-au cum opri o invazie, si nu avem bani de investit pentru a rezolva problema, adica cit SUA. Daca am ajuns in situatia asta, trebuie sa ajungem in acord cu aliatii nostri la o alta strategie de aparare: noi avem personal, ei contribuie cu tehnica necesara.

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult