Guvernul – între rectificarea intempestivă şi vizita FMI: bătălia cu deficitul bugetar din 2015

Guvernul şi-a propus să negocieze cu experţii FMI şi CE, care sosesc marţi la Bucureşti, o derogare de la ţinta de deficit pe 2015 asumată prin Pactul fiscal.

În paralel, guvernul a pus în dezbatere – în premieră (legea permite doar două rectificări bugetare) – și o a treia rectificare din acest an, așa cum cursdeguvernare.ro anticipa, în exclusivitate, citând surse foarte bine informate din proximitatea celor care alcăruiesc bugetul. Problemele și scenariile cu care se confruntă ministerul de Finanțe sunt detaliate AICI-LINK.

Dat fiind că guvernul a făcut publică intempestiva rectificare chiar în ajunul vacanței de 1 Decembrie – publicăm cifrele și alocările măsurii guvernamentale  AICI-LINK.

Acceptarea unui deficit mai lejer pe anul 2015 ar fi singura modalitate prin care guvernul poate evita introducerea de noi impozite şi taxe (sau modificarea acestora) pentru a asigura veniturile bugetare necesare.

Surse din Ministerul de finanţe afirmă că echipa de negociatori români va cere acceptul pentru un deficit bugetar de 2% din PIB faţă de ţinta asumată de 1,4%, diferenţa urmând să reprezinte alocarea suplimentară pentru Armată, convenită de toate statele membre NATO după izbucnirea conflictului din Ucraina, şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.

Câteva probleme ale guvernului

Echipa română de negociatori, afirmă sursele citate, speră că partenerii internaţionali pot fi convinşi să accepte majorarea deficitului cu sumele aferente Armatei, dar au emoţii în ceea ce priveşte disponibilitatea partenerilor de a acorda acelaşi regim cheltuielilor cu cofinanţarea.

Suplimentar, există o teme accentuată că nici măcar deficitul de 2% ar putea să nu fie respectat dacă nu cresc veniturile bugetare :

Cum două potenţiale surse de venit suplimentar au dispărut, după ce Ministerul de finanţe a decis să înghete acciza la nivelul anului 2014 (măsură anunțată de ministrul Ioana Petrescu, dar care a creat suspiciuni în mediul de afaceri afectat) şi să menţină încă un an nivelul redevenţelor la petrol și gaze naturale (prin amânarea cu un an a creșterii acestora, anunțată de același ministru) , soluţia, complicată, se găseşte la ANAF :

creşterea gradului de conlectare, reducerea evaziunii fiscale şi un plus de eficienţă în recuperarea prejudiciilor constatate de instanţe.

În paralel, filosofia guvernamentală se rezumă la tăierea cheltuielilor publice, mai ales că niciun ministru nu se află în poziţia să facă presiuni într-un moment în care se prefigurează o restructurare guvernamentală.

Dacă problema scăderii cu 5 pp procentuale a CAS și-a găsit rezolvarea parțială prin creșterea salariului minim în 2 tranșe în 2015 (ceea ce aduce un plus la bugetul asigurărilor sociale), nu la fel se pune problema cu cheltuielile care ar putea produce valoare adăugată în economie :

O presiune suplimentară pe buget vine şi ca urmare a deciziei politice din acest an de îngheţare a investiţiilor în anul 2014, practic o amânare a acestora pentru anul 2015.

Este de presupus ca investiţiile majore ale anului 2015 să se realizeze, dacă echipa FMI-CE acceptă deficitul de 2%, aproape exclusiv din fonduri europene. Dacă FMI şi CE impun menţinerea deficitului de 1,4% atunci poziţia guvernului devine complicată.

Prognozele europene pentru România nu sunt nici ele prea entuziaste : Eurostat anunța în urmă cu 4 săptămâni că, România ar putea urca cu deficitul real chiar până la 2,8% în cazul că va continua politicile din anul 2014 – AICI-LINK.

De unde presiunea bugetară pe o rectificare nelegală

Cea de-a treia rectoficare bugetară anunțată de guvern, chiar și cu derogare de la lege, reprezintă, de fapt, rezultatul constrângerilor bugetare pe care le reclamă plata titlurilor executorii către salariații bugetari – spun surse guvernamentale.
Potrivit noilor norme ESA, plata titlurilor executorii este prinsă în deficit încă din momentul în care aceste drepturi au fost câştigate definitiv în instanţă.

Amânarea plăţii ar fi contribuit suplimentar la presiunile din 2015, în condiţiile în care Consiliul fiscal a calculat un deficit de încasări de aproape 17 miliarde de lei – iar guvernul vrea să degreveze bugetul de anul viitor de o atare cheltuială – AICI-LINK.

Guvernul poate recurge fie la mici “artificii”- de tipul indexarii accizei, de la 1 ianuarie, cu nivelul inflaţiei, fie la măsuri mult mai radicale, fie la noi măsuri fiscale, dacă nu de la data de 1 ianuarie, cel puțin în cea de-a doua parte a anului viitor.