fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Guvernul – între rectificarea intempestivă şi vizita FMI: bătălia cu deficitul bugetar din 2015

de Victor Bratu 1.12.2014

Guvernul şi-a propus să negocieze cu experţii FMI şi CE, care sosesc marţi la Bucureşti, o derogare de la ţinta de deficit pe 2015 asumată prin Pactul fiscal.

În paralel, guvernul a pus în dezbatere – în premieră (legea permite doar două rectificări bugetare) – și o a treia rectificare din acest an, așa cum cursdeguvernare.ro anticipa, în exclusivitate, citând surse foarte bine informate din proximitatea celor care alcăruiesc bugetul. Problemele și scenariile cu care se confruntă ministerul de Finanțe sunt detaliate AICI-LINK.

Dat fiind că guvernul a făcut publică intempestiva rectificare chiar în ajunul vacanței de 1 Decembrie – publicăm cifrele și alocările măsurii guvernamentale  AICI-LINK.

Acceptarea unui deficit mai lejer pe anul 2015 ar fi singura modalitate prin care guvernul poate evita introducerea de noi impozite şi taxe (sau modificarea acestora) pentru a asigura veniturile bugetare necesare.

Surse din Ministerul de finanţe afirmă că echipa de negociatori români va cere acceptul pentru un deficit bugetar de 2% din PIB faţă de ţinta asumată de 1,4%, diferenţa urmând să reprezinte alocarea suplimentară pentru Armată, convenită de toate statele membre NATO după izbucnirea conflictului din Ucraina, şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.

Câteva probleme ale guvernului

Echipa română de negociatori, afirmă sursele citate, speră că partenerii internaţionali pot fi convinşi să accepte majorarea deficitului cu sumele aferente Armatei, dar au emoţii în ceea ce priveşte disponibilitatea partenerilor de a acorda acelaşi regim cheltuielilor cu cofinanţarea.

Suplimentar, există o teme accentuată că nici măcar deficitul de 2% ar putea să nu fie respectat dacă nu cresc veniturile bugetare :

Cum două potenţiale surse de venit suplimentar au dispărut, după ce Ministerul de finanţe a decis să înghete acciza la nivelul anului 2014 (măsură anunțată de ministrul Ioana Petrescu, dar care a creat suspiciuni în mediul de afaceri afectat) şi să menţină încă un an nivelul redevenţelor la petrol și gaze naturale (prin amânarea cu un an a creșterii acestora, anunțată de același ministru) , soluţia, complicată, se găseşte la ANAF :

creşterea gradului de conlectare, reducerea evaziunii fiscale şi un plus de eficienţă în recuperarea prejudiciilor constatate de instanţe.

În paralel, filosofia guvernamentală se rezumă la tăierea cheltuielilor publice, mai ales că niciun ministru nu se află în poziţia să facă presiuni într-un moment în care se prefigurează o restructurare guvernamentală.

Dacă problema scăderii cu 5 pp procentuale a CAS și-a găsit rezolvarea parțială prin creșterea salariului minim în 2 tranșe în 2015 (ceea ce aduce un plus la bugetul asigurărilor sociale), nu la fel se pune problema cu cheltuielile care ar putea produce valoare adăugată în economie :

O presiune suplimentară pe buget vine şi ca urmare a deciziei politice din acest an de îngheţare a investiţiilor în anul 2014, practic o amânare a acestora pentru anul 2015.

Este de presupus ca investiţiile majore ale anului 2015 să se realizeze, dacă echipa FMI-CE acceptă deficitul de 2%, aproape exclusiv din fonduri europene. Dacă FMI şi CE impun menţinerea deficitului de 1,4% atunci poziţia guvernului devine complicată.

Prognozele europene pentru România nu sunt nici ele prea entuziaste : Eurostat anunța în urmă cu 4 săptămâni că, România ar putea urca cu deficitul real chiar până la 2,8% în cazul că va continua politicile din anul 2014AICI-LINK.

De unde presiunea bugetară pe o rectificare nelegală

Cea de-a treia rectoficare bugetară anunțată de guvern, chiar și cu derogare de la lege, reprezintă, de fapt, rezultatul constrângerilor bugetare pe care le reclamă plata titlurilor executorii către salariații bugetari – spun surse guvernamentale.
Potrivit noilor norme ESA, plata titlurilor executorii este prinsă în deficit încă din momentul în care aceste drepturi au fost câştigate definitiv în instanţă.

Amânarea plăţii ar fi contribuit suplimentar la presiunile din 2015, în condiţiile în care Consiliul fiscal a calculat un deficit de încasări de aproape 17 miliarde de lei – iar guvernul vrea să degreveze bugetul de anul viitor de o atare cheltuială – AICI-LINK.

Guvernul poate recurge fie la mici “artificii”- de tipul indexarii accizei, de la 1 ianuarie, cu nivelul inflaţiei, fie la măsuri mult mai radicale, fie la noi măsuri fiscale, dacă nu de la data de 1 ianuarie, cel puțin în cea de-a doua parte a anului viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2014

Un raspuns

  1. Pribeagul
    2.12.2014, 7:09 pm

    A justifica cresterea deficitului bugetar de la 1.4 la 2% prin “alocarea suplimentară pentru Armată”… “şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.” mi se pare o ticalosie.

    Solutia corecta este diminuarea cheltuielilor cu bunuri si servicii si restructurarea aparatului bugetar, umflat peste poate.

    Sa intelegem ca acordarea a fel de fel de “pomeni electorale” pun in pericol atragerera fondurilor europene? Cine poate gindi in acesti termeni!

    Alocarile suplimentare pentru armata sunt complet inutile, ba chiar paguboase. Acestea n-au cum opri o invazie, si nu avem bani de investit pentru a rezolva problema, adica cit SUA. Daca am ajuns in situatia asta, trebuie sa ajungem in acord cu aliatii nostri la o alta strategie de aparare: noi avem personal, ei contribuie cu tehnica necesara.

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult