Comisia Europeană (CE) a dat marţi publicității prognoza de toamnă pentru statele membre iar perspectivele se anunță destul de sumbre pentru România. În lipsa unor schimbări de politică economică, unele obiective fixate prin Programul de convergență ar urma să fie ratate, iar deficitul structural va crește (până la dublare) în loc să scadă spre pragul de 1% fixat pe termen mediu.
(Citiți și: ”Scenariul de convergență al României 2014-2017: Veniturile în euro, prevăzute să evolueze mult peste veniturile în lei”)
Creșterea economică întrevăzută de CE pe acest an pentru România este de 2%, mult sub estimările inițiale, urmare a unei decelerări puternice în trimestrul al doilea (doar +1,2% față de trim. 2 din 2013).
Cauza a fost identificată în reducerii masive a formării de capital brut (-11,1% în prima jumătate a lui 2014 față de aceeași perioadă din anul precedent).
Pentru finalul anului în curs, CE întrevede un deficit al bugetului general consolidat de 2,1% din PIB ( în ușoară îmbunătățire față de anul precedent, când s-a situat la 2,2% din PIB), în pofida poziționării pe plus a datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor după primele 9 luni.
Pe partea de venituri, raportul menționează creșterea accizelor la carburanți și extinderea bazei de taxare a proprietăților, contabalansate de creșterea insuficientă a colectărilor din TVA și reducerea de la 1 octombrie a contribuției de asigurări sociale.
(Citiți și: ”Exclusivitate / Fiscalitatea postelectorală: Scenariile pe care se lucrează pe termen mediu”)
Pe partea de cheltuieli, se amintește de performanța sub așteptări în ce privește absorbția de fonduri comunitare și partea de cheltuieli de capital, cu speranța că aceste aspecte vor fi îmbunătățite în ultimul trimestru.
Pentru anul 2015, CE întrevede o creștere a deficitului bugetului general consolidat până la 2,8% din PIB, în contradicție flagrantă cu obiectivul de 1,4% din PIB fixat prin Programul de Convergență al Guvernului. Prognoza CE este făcută plecând de la premiza că nu vor avea loc schimbări semnificative în politicile întreprinse, cu precizarea că nu există nici măcar o formă preliminară a bugetului pe anul viitor.
Impactul pe întregul an al reducerii contribuțiilor sociale cu cinci puncte procentuale a fost estimat la 0,8% din PIB mai puțin la încasări iar diminuarea impozitului pe construcțiile speciale ar urma să mai scadă cu 0,1% din PIB veniturile bugetare.
În plus, se ia ca ipoteză de lucru reducerea încasărilor din accize, potrivit legislației în vigoare dar fără a se specifica vreo valoare a impactului negativ.
De remarcat că prognoza CE vede cheltuielile în scădere și anul viitor ca pondere în PIB, urmare a unei diminuări a investițiilor publice.
Pentru 2016 ar fi de așteptat o diminuare a deficitului public la 2,5% din PIB, în măsura în care veniturile se vor îmbunătăți pe măsura transpunerii în realitate a perspectivelor de creștere, din nou, sub condiția păstrării neschimbate a politicilor actuale.
Deficitul structural ar urma să se înrăutățească de la 1,75% din PIB în 2014 la 2,5% în 2015 și 2016, ceea ce ar însemna compromiterea obiectivului pe termen mediu de 1%, înscris și el în Programul de convergență.
Pe acest fundal, datoria publică va crește de la 37,9% din PIB în 2013 la 39,4% din PIB la finalul anului în curs pentru a traversa, cu tendință de creștere, pragul de 40% din PIB în 2015 și 2016.
Pentru 2015 și 2016 se întrevede o reluare a creșterii la valori ceva mai bune ( 2,4% și, respectiv, 2,8%), dar, din păcate, situate peste potențialul neinflaționist.
De altfel, inflația medie anuală măsurată după indicele armonizat IAPC va crește semnificativ, de la 1,5% în acest an spre 2,7% în 2016, urmare a și a unei majorări a veniturilor în ideea ca cererea internă să preia treptat rolul de locomotivă de la cererea externă.
De altfel, ritmul de creștere al exporturilor ar urma să se situeze în anii care vin, spre deosebire de datele consemnate în intervalul 2011 – 2014, sub cel al importurilor iar contribuția exportului net la avansul economic va deveni ușor negativă (-0,2%) după ce jucase un rol pozitiv esențial în 2013 (+4,5% influență, adică mult peste întreaga creștere consemnată la 3,5%) și va fi destul de însemnată în acest an (+0,8% influență pe creșterea PIB).
Să revenim, în final, asupra unei mențiuni a prognozei UE în privința estimărilor :
cifrele, pesimiste cum sunt ele, sunt valabile, spune Comisia, în situația în care nu vor exista schimbări în politicile guvernului. Or, asistăm chiar în ziua publicării prognozei, la noi alocări din partea guvernului către mai multe categorii de populație, la polul opus al unor astfel de schimbări existând posibilitatea, pentru compensare, de modificare a fiscalității, într-un viitor neprecizat.
