Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

DOCUMENT / A treia rectificare bugetară, cu derogare de la lege

de Vladimir Ionescu 30.11.2014

A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, şi taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei. Deficitul atinge cota de 2,2%.

Rectificarea este efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, care permite numai două rectificări bugetare pe an.

Argumentele guvernului

Oficial, o a treia rectificare este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent.

Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

“Luând în considerare situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014, se constată posibilitatea ca în acest an să se efectueze, parţial sau integral, în funcţie de creditele bugetare disponibile în bugetele ordonatorilor de credite, plata tranşei aferentă anului 2015 reprezentând titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Plata titlurilor executorii se va face în ordine cronologică, achitându-se cu prioritate sumele aferente anului 2014 şi ulterior sumele aferente anului 2015, în cuantumurile prevăzute de lege, după asigurarea integrală a fondurilor necesare pentru finanţarea cheltuielilor cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite de lege, precum şi contribuţiile aferente acestora din învăţământul special, centrele de resurse şi asistenţă educaţională şi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat”, se arată în document.

Cifrele rectificării

Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.

Principalii beneficiari sunt:

  • Ministerul Justiţiei va primi 414,5 milioane lei (în principal pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială)
  • Ministerul Public – 208,2 milioane lei (din care 205,8 milioane lei prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi 2,4 milioane lei pentru lucrări de investiţii la sediile parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti)
  • Ministerul Agriculturii – 174,1 milioane lei (în principal reprezentând hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului, precum şi pentru finanţarea contravalorii sentinţelor definitive şi irevocabile ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare)
  • Ministerul Transporturilor – 168,5 milioane lei (în principal pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA, pentru decontarea biletelor speciale de călătorie gratuită de care au beneficiat unele categorii sociale şi pentru contravaloarea serviciilor de navigaţie aeriană de rută restante)
  • Ministerul Educaţiei – 140,6 milioane lei (pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi salariale, din care 111,0 milioane lei aferente personalului din unităţile de învaţământ universitar)
  • Ministerul Apărării Naţionale – 73 milioane lei (pentru achiziţii de materiale, active fixe, servicii, lucrări pentru efectuarea de reparaţii curente şi reparaţii capitale la tehnica de luptă şi echipamente militare, în scopul creşterii capacităţii operaţionale a Armatei Române şi reducerea cu 27 milioane lei la cheltuieli de personal urmare a economiilor înregistrate)
  • Ministerul Afacerilor Interne -35,4 milioane lei (în principal pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială)
  • Ministerul Culturii – 9 milioane lei (pentru plata titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, pentru finanţarea restaurării monumentelor istorice precum şi pentru Palatul Culturii din Iaşi)
  • Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – 457 milioane lei (pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina instituţiei prin titluri executorii).
  • Serviciul Român de Informaţii (alocări suplimentare 14,1 milioane lei)
  • Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (alocări suplimentare 2,7 milioane lei)

Majorarea veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale, determinată de plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi salariale, are ca efect majorarea veniturilor din contribuţii a bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Ca urmare:

  • bugetul Ministerului Muncii va fi diminuat cu 847,4 milioane lei, reprezentând, în principal, transferuri de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj
  • bugetul Ministerului Sănătăţii va fi redus cu 251,2 milioane lei, reprezentând transferuri de echilibrare către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va fi diminuat cu 667,4 milioane lei, dar bugetele locale vor fi alimentate suplimentar cu sume defalcate din TVA în cuantum de 2 miliarde lei pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, finanţarea cheltuielilor cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite de lege, precum şi contribuţiile aferente acestora din învăţământul preuniversitar de stat, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale acestora.

Alte 726,7 milioane lei vor fi alocate primăriilor pentru achitarea arieratelor.

Reduceri de bugete vor mai fi operate la Preşedinţie (1 milion lei), Senat (357.000 lei), Camera Deputaţilor (3,3 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (18,8 milioane lei), Ministerul pentru Societatea Informaţională (2,2 milioane lei), Ministerul Economiei (36,2 milioane lei), Autoritatea Electorală Permanentă (4,2 milioane lei).

Descărcaţi AICI Nota de fundamentare a proiectului de OUG privind rectificarea bugetară

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.11.2014

Un raspuns

  1. Marian
    2.12.2014, 12:35 pm

    Pot sa inteleg multe majorari, dar nu pot intelege diminuarea de la Ministerul Sanatatii. Ce sa facem cu restul, daca murim pe capete ??

Lăsați un comentariu


Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Stiri

Nicolae Cinteză (BNR): Facem verificări la 16-17 bănci, par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată. DIICOT a deschis acțiune penală

Vladimir Ionescu

Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României ”face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată”, a afirmat miercuri Nicolae Cinteză… Mai mult

Mobile sticky

CE va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Alexandra Pele

Comisia Europeană va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare, a declarat miercuri Valdis Dombrovskis (foto), vicepreședintele executiv al CE, potrivit Euractiv.… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult