Ministerul german de Economie a confirmat miercuri predicția multor analiști care avertizau că cea mai mare economie a zonei euro se îndreaptă către stagflație – fenomen economic caracterizat printr-o scădere a ritmului de creștere sau chiar o contracție a PIB-ului și o inflație ridicată.
Ministerul Afacerilor Economice și Protecției Climei estimează o contracție economică de 0,4% din PIB în 2023 și o inflație anuală de 7%, în ușoară scădere față de prognoza pentru acest an, de 8%, potrivit Euractiv.
Economia germană este deosebit de vulnerabilă crizei energetice declanșate de invazia rusă a Ucrainei. Guvernul de la Berlin a redus drastic prognoza de creștere pentru acest an, de la 2,2% estimarea din aprilie la 1,4% din PIB.
Pentru anul viitor, perspectivele sunt și mai sumbre. În condițiile în care activitatea economică generală este așteptată să scadă cu 0,4%, Germania „intră în recesiune”, a anunțat Robert Habeck, ministrul german al economiei și climei.
Stagflația, periculoasă deoarece nu are antidot
În același timp, inflația rămâne ridicată. Astfel, Germania se îndreaptă spre o combinație de rate de creștere negative și inflație ridicată, fenomen pe care economiștii îl numesc „stagflație”.
Stagflația este periculoasă deoarece este foarte dificil de reacționat la ambele fenomene, fără a le accentua. Instrumentele de combatere a inflației, cum ar fi ratele mai mari ale dobânzilor stabilitate de banca centrală, pot accentua contracția economică, în timp ce măsurile de sprijinire a activității economice, precum creșterea cheltuielilor guvernamentale pot alimenta și mai mult inflația.
În aprilie, ministrul german de finanțe Christian Lindner a avertizat asupra acestui scenariu, menționând că Guvernul „face tot ce poate” pentru a evita stagflația.
Acum, avertismentul s-a concretizat. „Cifrele sunt proaste, nu avem cum să evităm adevărul”, a spus Habeck.
„Dar ar fi putut fi și mai rău, dacă guvernul nu ar fi acționat”, a adăugat el, făcând referire pachetele de ajutor anunțate recent de coaliție, inclusiv împrumuturile suplimentare de 200 de miliarde de euro, care să permită guvernului să limiteze impactul creșterii prețului gazului asupra consumatorilor și industriei.
***