luni

24 iunie, 2024

19 martie, 2024

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit marți cu producători și retaileri autohtoni pentru a găsi soluții de sprijin pentru industria alimentară locală. 2024, fiind un an electoral, coaliția de la guvernare dorește să diminueze cât mai mult posibil inflația, mai ales pentru produsele alimentare.

Soluțiile vizează sprijin pentru producători, distribuitori și retailerii români, potrivit comunicatului oficial de presă transmis după discuțiile purtate marți.

Printre principalele măsuri luate în calcul cu impact asupra prețului la raft sunt:


un impozit redus de 1% pe cifra de afaceri,
sau plafonarea adaosurilor comerciale la unele categorii de produse,
debirocratizarea interacțiunii cu instituțiile statului,
implementarea sistemului de Garanție-Returnare RetuRO,
accesarea de fonduri europene pentru comerț și distribuție,
precum și reglementările aplicabile în domeniul forței de muncă.

Sprijin pentru ”produsele agroalimentare românești”

„Mi-am dorit să am această discuție, pentru a vedea ce poate face statul român pentru producătorii autohtoni, dintre care mulți au și propriul flux de desfacere, având în vedere anumite probleme pe care ni le semnalează. Vrem să le oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import și chiar să încurajăm comercializarea lor și în alte țări”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Ulterior, Marcel Ciolacu a revenit cu o postare pe Facebook în care scrie că „vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali!” El spune că scopul este ca „marfa producătorilor să ajungă în magazine la un preț corect”

„Reducerea prețului la raft cu 9 – 28%”

Achizițiile publice de alimente să respecte lanțul scurt de aprovizionare sau ca în toate licitațiile publice să fie aplicat „Criteriul verde”, un principiu european, care acordă punctaj suplimentar companiilor cu ruta de transport cea mai scurtă, care poluează cel mai puțin, față de punctul de destinație al contractantului și care, în acest mod, poate sprijini firmele românești în astfel de proceduri.


Ministrul Agriculturii a dat câteva amănunte despre această inițiativă a Guvernului, precizând că este în discuție o lege a produselor agroalimentare românești, care ar urma să fie depusă la Parlament în cursul lunii iunie. În principiu se dorește plafonarea adaosului comercial la produsele autohtone, fără a destabiliza piața. El a precizat că măsura ar putea duce la iefetiniri cuprinse între 9% și 28%.

A fost prelungită plafonarea adaosului la produsele de bază

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței guvernului privind plafonarea adaosului comercial până la finalul anului 2024 a fost adoptat marți, 19 martie, de Camera Deputaților.

Proiectul a fost adoptat în Plenul Camerei Deputaților cu 194 de voturi pentru, 44 împotrivă, 10 abțineri. Între timp, au fost depuse și adoptate încă 10 amendamente care au fost adoptate marți de Camera Deputaților. Legea merge la promulgare.

Lista de produse agricole și alimentare care vor avea adaosul plafonat rămâne aceeași:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu “000” până la 1 kg
6. Mălai pănâ la 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M
8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 l
9. Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui)
10. Carne proaspătă porc (carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc)
11. Legume proaspete vrac (roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras şi capia, usturoi)
12. Fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă)
13. Cartofi proaspeţi albi vrac
14. Zahăr alb tos până la 1 kg
15. Smântână – 12% grăsime
16. Unt până la 250 grame
17. Magiun până la 350 grame.

Marii retaileri prezintă o altă realitate

Comerţul cu amănuntul dă primele semne de criză, pe fondul efectelor inflaţiei şi al creşterii taxelor, iar fără măsuri de susţinere a consumului, România riscă să îşi piardă cel mai important motor al creşterii economice, arată o analiză Frames.

„Majorarea TVA la produsele alimentare sănătoase, creşterea taxelor pentru produsele cu zahăr, băuturi şi tutun, alături de creşterea taxelor pe afaceri şi prelungirea plafonării adaosului comercial au avut un efect de bumerang. În loc să ducă la creşterea încasărilor, au contribuit la scăderea vânzărilor, fapt care demonstrează, dacă mai era nevoie, că atunci când creşti taxele în perioadă de criză, încasările scad vertiginos, un element de manual de economie“, explică Adrian Negrescu, managerul Frames.

Scădere abruptă a adaosului comercial

Potrivit analizei Frames, marja brută (adaos) a primilor 10 jucători din retailul autohton a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 18% în urmă cu 10 ani la 11% în 2022, ultimul an pentru care există datele financiare finale la Ministerul Finanţelor.

Potrivit consultanţilor, comerţul cu amănuntul şi distribuţia reprezintă, în esenţă, cel mai important contributor la formarea PIB, 21% în 2022, iar veniturile din acest sector reprezintă circa 40% din totalul veniturilor din economie.

„De aceea, tendinţa negativă remarcată de datele statistici este extrem de importantă. Pentru că arată că economia trece printr-o perioadă de criză, lovită de cea mai perfidă boală – inflaţia, pentru care pare că nu avem un tratament eficient”, a subliniat Negrescu.

Plafonarea adaosului nu a dat rezultate

„Limitarea adaosului la produsele alimentare de bază a fost doar un artificiu de imagine. În realitate, mulţi dintre retaileri, mai ales din sectorul comerţului modern, deja practicau un adaos sub nivelul celui stabilit de autorităţi. De aici şi efectele aproape inexistente ale acestei măsuri. Ieftinirile consemnate de INS în perioada plafonărilor au fost în marea lor majoritate conjuncturale, generate de sezonalitate şi de dinamica logisticii”, a declarat Negrescu.

Conform statisticilor, la o cifră de afaceri de 83 de miliarde de lei în 2022, primii 10 retaileri din România au înregistrat un profit net de 2,5 miliarde de lei. 74 de miliarde de lei au fost cheltuieli cu mărfurile, iar 5,87 miliarde lei au reprezentat salariile celor aproape 80.000 de angajaţi (primii 10 retaileri).

„În România sunt cele mai mici prețuri din UE”

Consultanţii consideră, în context, că dinamica îngrijorătoare a retailului românesc are legătură în primul rând cu scăderea accelerată a veniturilor populaţiei, afectate semnificativ de inflaţie. Chiar dacă, faţă de media europeană, salariul minim în România a crescut în ultimii 5 ani de două ori mai accelerat (65% în Romania, vs 35% în UE), el reprezintă acum doar 54% din salariul minim din UE (vs 45% în urmă cu 5 ani). În România, salariul minim este de aproximativ 663 euro brut faţă de media UE de 1218 euro, explică aceştia.

„Deci, problema vine din dimensiunea salariilor, nu din preţul produselor sau adaosul practicat. Dovadă că, potrivit datelor Eurostat, preţul mediul al produselor de consum din România reprezintă 59% din media UE”, arată analiza Frames.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: