La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Interviu

Învățăturile celor două femei care construiesc un spital de stat, către cei care se luptă cu statul ca să construiască orice lucru bun

Textul de mai jos e o sumă de mici fragmente din interviu apărut în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la… Mai mult

30.06.2019

Evenimentul

G20 – Întâlnirile cruciale: Cei mai puternici lideri conduc fronturile războiului comercial. Tranșeele marilor bănci centrale

Riscurile războiului comercial dintre marile puteri economice ale lumii impun nota dominantă a summit-ului șefilor celor mai puternice 20 de țări ale lumii, care a… Mai mult

28.06.2019

Cronicile

Acordul Brexit – aprobat de guvernul britanic: problemele și soluțiile acestora

de Victor Bratu , 15.11.2018

Există în continuare britanici nemulțumiți de faptul că Regatul părăsește UE

Guvernul britanic a aprobat miercuri, după o şedinţă maraton, acordul pentru Brexit, acord care trasează condițiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Anunţul a fost făcut de către premierul Theresa May, care a declarat că guvernul a avut „o dezbatere lungă, detaliată şi pasională” și că acordul aprobat „este cea mai bună versiune care a putut fi negociată”, scrie The Guardian.

Aprobarea Guvernului este necesară în vederea organizării unui summit excepţional cu liderii europeni, stabilit deja pentru data de 24 noiembrie, cu scopul de a valida documentul.

Acordul urmează să fie ratificat, ulterior, de parlamentul britanic, de parlamentele naţionale  ale statelor din  UE şi în Parlamentul European, înainte de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 29 martie 2019.

Detalii ale acordului

Proiectul de acord conține 585 de pagini și va deveni baza legală a despărțirii de UE dacă este aprobat de liderii UE 27 și apoi ratificat în 29 de parlamente. Împreună cu proiectul de acord, Marea Britanie și UE mai prezintă și un document care trasează principiile viitoarei relații bilaterale.

Aceste 2 documente sunt rezultatul a un an și jumătate de negocieri. Principalele elemente ale acestui acord sunt:

Perioadă de tranziție- neclar

Citat: Fără a aduce atingere articolului 126, înainte de 1 iulie 2020, comitetul mixt poate adopta o decizie unică de prelungire a perioadei de tranziție de până la (31 decembrie 20XX)”.

Asta înseamnă, în teorie, că perioada de tranziție poate dura mai mult decât programata dată-limită 31 decembrie 2020. Oficialii britanici insistă asupra faptului că va exista un acord ulterior care să stabilească o limită în timp a unei eventuale prelungiri a perioadei de tranziție și că această prelungire se va măsura cu siguranță în luni de zile. Britanicii văd în acest paragraf o modalitate de a evita ”backstopul” ce împiedică instituirea unei frontiere ”dure” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Dacă Marea Britanie dorește prelungirea perioadei de tranziție atunci trebuie să anunțe UE în legătură cu aceasta cel târziu până în iulie 2020.

Nodul gordian- frontiera din insula Irlanda

Reglementarea frontierei irlandeze a fost, și încă este, cel mai sensibil punct din acest acord. Din cauza istoriei tulburi a insulei irlandeze, ambele părți vor să evite instituirea unei frontiere la care controalele vamale stricte ar putea deveni sursă de fricțiuni.

Problemele au apărut în momentul în care premierul Theresa May a susținut clebrul discurs de la Casa Lancaster (ianuarie 2017), discurs în care a promis că va scoate Marea Britanie din Piața Unică și din Uniunea Vamală. În aceste condiții, controalele la frontieră sunt aproape imposibil de evitat.

În final, chestiunea frontierei se va rezolva de la sine după semnarea acordului comercial bilateral pe care părțile speră să îl semneze înainte data de 29 martie 2019. UE insistă însă asupra unei clauze- backstop- care ar împiedica instituirea frontierei dure în cazul în care Marea Britanie și Republica Irlanda nu reușesc să semneze acordul comercial înainte de sfârșitul perioadei de tranziție.

Încă de la apariția propunerii europene, Londra a refuzat clauza backstop- concret, aceasta afirmă că Irlanda de Nord rămâne în Uniunea Vamală și în interiorul Pieței Unice.

Două au fost argumentele britanice: în primul rând, faptul că în acest scenariu controalele vamale trebuiau operate în Marea Irlandei și în porturile din Regat, în al doilea rând, faptul că ar rezulta un tratament diferit al Irlandei de Nord față de restul regiunilor britanice.

UE a respins contra-propunerea britanică, aceea ca întregul Regat să rămână în Uniunea Vamală, în principal din cauză că guvernul de la Londra dorea să se poată retrage unilateral din acest acord european după data la care ar fi avut încheiat acordul comercial cu Republica Irlanda.

Soluția a implicat concesii de ambele părți. De partea UE, negociatorul-șef Michel Barnier a acceptat ideea rămânerii Marii Britanii, ca întreg, în Uniunea Vamală europeană. În schimb, Marea Britanie nu poate ieși din acest acord fără aprobarea UE, și fără ca, în prealabil, să convină cu UE aranjamente vamale speciale.

Statele membre UE se tem că păstrarea calității de membru al Uniunii Vamale, dar fără constrângerile pe care le aduce și calitatea de membru în Piața Unică, ar aduce Marii Britanii avantaje nemeritate, deci, suplimentar, acordul obligă Regatul să nu încalce regulile europene în materie de ajutor de stat, taxare, piața muncii și competitivitate.

Gardienii Brexit

Citat din Acord: ”Se înființează un comitet comun, compus din reprezentanți UE și ai Marii Britanii. Comitetul alcătuiește o listă de 25 de persoane care doresc și pot să acționeze ca membri ai unei curți arbitrale.”

Comitetul comun are ca primă sarcină supravegherea modului în care părțile implementează acest acord. Marea Britanie va propune 10 persoane, UE alte 10, restul de 5 având nevoie de aprobarea ambelor părți. Cei 25 vor avea capacitatea de a arbitra eventualele dispute. Profilul profesional și moral al celor 25 trebuie să fie mai presus de orice dubiu pe motiv că acest comitet va juca oarecum un rol similar Curții Europene de Justiție (ECJ).

ECJ poate juca totuși un rol, dar numai în situația în care membrii comitetului special nu reușesc să ajungă la o interpretare comună a legislației ce face obiectul unui arbitraj.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD se preface că va tăia pensiile speciale: proiectul de plafonare va fi trimis în Parlament

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat luni în CEx PSD propunerea de rectificare bugetară care urmează să fie operată și ”câteva măsuri” fiscale pe… Mai mult

Stiri

Control la Spitalul Județean de Urgență Arad – perfuzoare de unică folosință utilizate mai multe zile

Vladimir Ionescu

Consiliul Judeţean (CJ) Arad a declanșat o anchetă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, după ce pacienţii internaţi la Secţia Medicină Internă au reclamat… Mai mult

Stiri

Decizii CEx PSD: candidat propriu la prezidențiale, congres de validare pe 3 august. Și remaniera mică – Interne și Externe

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a decis luni ca partidul să susțină propriul candidat la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie. PSD va încerca să negocieze cu… Mai mult

Stiri

Ramona Mănescu – propusă de ALDE și susținută de PSD ca ministru de Externe

Victor Bratu

CEx PSD a validat luni propunerea ca Ramona Mănescu să fie ministru al Afacerilor Externe. Propunerea este susținută de ALDE, care a acceptat schimbarea lui… Mai mult

Stiri

Marile dezechilibre la 5 luni: Deficitul de cont curent – creștere de aproape 33% / Investițiile străine – scădere cu peste 10%

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a crescut cu 32,6%, până la mai mult de 3,4 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2019,… Mai mult

Stiri

China, cea mai redusă creștere de după 1992 – 6,2%, în T2. Guvernul pregătește măsuri de stimulare

Iulian Soare

Economia chineză a înregistrat în cel de-al doilea trimestru al anului o creştere de 6,2% faţă de perioada similară a anului precedent, acesta fiind cel… Mai mult

Stiri

PNL a desemnat conduceri interimare la organizațiile de sector din București

Razvan Diaconu

Președintele interimar al PNL București, Violeta Alexandru (foto), a anunțat, luni, decizia Biroului Executiv cu privire la președinții organizațiilor din sectoare. Propunerile au fost făcute… Mai mult