Pensiile speciale nu vor mai fi actualizate și prin raportare la salariul mediu, ci doar la inflație, iar indemnizațiile pentru mame vor fi plafonate la 1.800 de euro, valoarea maximă înregistrată în Europa, mai precis în Germania.
În momentul de față, toate pensiile din România (punctul de pensie) se indexează anual cu 100% din rata medie anuala a inflației și 50% din creșterea reală a salariului mediu brut.
În Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, se preciza că în anul 2021 procentul din creșterea salariului mediu pe economie urma să scadă al 45%, iar din 2030 se rămânea doar la actualizarea cu rata anuală a inflației.
Măsura privind pensiile speciale, numite pensii ocupaționale de către ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, va fi elaborată sub forma unui OUG ce va fi adoptată săptămâna viitoare și va intra în vigoare de la 15 septembrie.
Lia Vasilescu a explicat că pensiile militare actuale pot ajunge și la 120% din veniturile obținute în activitate, din această cauză numărul mare de pensionări în rândul militarilor, care preferă să iasă la pensie chiar și la 40 de ani.
„Foarte mulți dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece la o vârstă foarte mică în pensie, se întâmplă chiar și la 40 de ani, pentru că așa cum arată legislația la ora actuală poți ieși cu o pensie de 120% față de salariu, după care se actualizează pensia respectiva în funcție de creșterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85% din brut și se adaugă sporurile și iese cu mai mult decât are netul la pensie. (..) Pensia se actualizează întotdeauna în funcție de cei care sunt activi. Asta înseamnă că, dacă anul viitor vom crește salariile cu 25%, și le vom crește, fără niciun fel de dubii, în 2019 vor fi iarăși creșteri salariale de 25%, li se actualizează pensiile cu 25% sau cu cât cresc salariile celor care sunt în activitate”, a explicat Olguța Vasilescu, duminică.
Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, declara și el la România TV, că algoritmul de calcul al pensiilor militare nu se va schimba, se încearcă o limitare a creșterilor, în condițiile în care în sistem există pensii care ajung până la 35.000 lei pe lună.
Sindicatele din Poliție acuză însă că reglementarea ar urma să conțină intervenții legislative mai de amploare, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. Oficialii de la Muncă și Armată au negat această modificare.
Ministrul Muncii: „Economia nu poate susține aceste creșteri”
Legea 223 a fost votat în 2015, la preisunile lui Gabriel Oprea, pe atunci lider al UNPR, fostă formațiune aflată la guvernare alături de PSD, și minsitru de Interne. Legea votată de social-democrați în 2015 a fost ajustată de Guvernul lui Dacian Cioloș, anul trecut, altfel s-ar fi ajuns ca un procent uriaș de pensionari militari să câștige în rezervă mai mult decât în activitate.
Acum, Lia Olguța Vasilescu, reprezentanta partidului care a votat în Parlament legea, spune că statul nu are bani suficienți pentru susținerea pensiilor speciale și anul viitor ar putea fi probleme:
„Nu ne-am apucat încă pe legea pensiilor pe partea de contributivitate, unde este absolut obligatoriu să facem creșterile pe care le avem în programul de guvernare.
Însă, după apariția legii salarizării, ne-am dat seama că, dacă nu corectăm sistemul, în sensul că lăsam pensiile de serviciu să se actualizeze cu ceea ce este la cei activi, vom ajunge într-o situație foarte neplăcută începând de anul viitor, pentru că, din păcate, economia nu poate să susțină astfel de creșteri.
Prin această Ordonanță de urgență, noi ne-am stabilit câteva principii.
În primul rând nu scădem nicio pensie aflată în plată.(…) Pentru a nu se spune că nu a existat predictibilitate în sistem, că ne-am bătut joc de oameni, ne-am hotărât ca termenul ei de intrare în vigoare să fie undeva la data de 15 septembrie.
Adică, cine vrea să iasă la pensie, poate să o facă începând de mâine până la data de 15 septembrie, însă trebuie să știe un lucru: că nu li se mai actualizează pensiile în raport cu salariile celor din activitate ci li se indexează cu rata inflației în fiecare an. Adică nu le înghețăm, le lăsăm să crească, dar cu rata inflației”, a explicat Olguța Vasilescu.
Indemnizațiile pentru mame, plafonate la 1.800 de euro
Tot pentru că există riscul depășirii deficitului se vor plafona și indemnizațiile plătite de stat pentru creșterea copiilor de doi ani.
Plafonul maxim a fost eliminat de Parlament anul trecut, tot cu votul social-democraților, dar și al liberalilor, în pofida avertismentelor Cabinetului dacian Cioloș, care spunea că bugetul nu-și permite acest lucru.
„Vom intra cu celeritate şi în aceste indemnizaţii. S-au lucrat deja toate variantele, am ajuns la varianta finală, în sensul că vom plafona indemnizaţia la maxim cât există în Europa la ora actuală, adică 1.800 de euro, cât are Germania. Peste 1.800 de euro nu mai poate să ia nimeni”, a declarat duminică ministrul Lia Olguța Vasilescu.
Topul indemnizațiilor aflate în plată:
Mult mai evidentă este situația creșterilor la analiza sumelor totale acordate lunar de la buget pentru aceste ICC-uri:
dacă în iunie 2016 totalul era de 129 de milioane de lei, în iulie 2016 el a ajuns la 192 milioane, iar în martie 2017 era dublu față de iunie 2016 – peste 261 de milioane de lei.
Aceasta, fără a se fi înregistrat creșteri ale numărului de nașteri. Dimpotrivă, din februarie 2016 și până în februarie 2017 s-a înregistrat un nou minim istoric de nașteri de după 1860 – doar 188.565 copii.
Efectul creșterii indemnizației asupra demografiei, eventuala încurajare a natalității (aceasta fiind explicația politicienilor pentru eliminarea în 2016 a plafonului), va putea fi analizat înperioada următoare, după ce în aprilie s-au împlinit nouă luni de la intrarea în vigoare a legii.
