Datoriile companiilor feroviare către furnizorii de electricitate şi cele ale CNADNR vor fi plătite parţial, respectiv integral din buget, iar alte companii vor fi trecute în insolvenţă „sau lichidare”, pe această listă fiind deja incluse Intervenţii Feroviare, Romavia şi servicii Energetice Oltenia.
Guvernul se confruntă de câțiva ani cu problema datoriilor companiilor feroviare pentru electricitatea consumată, iar anul trecut și-a luat angajamentul față de FMI să implementeze o serie de măsuri care să aducă firmele în cauză pe profit:
- vânzarea vagoanelor vechi la fier vechi
- desființarea rutelor neprofitabile
- management profesionist la CFR Călători
- eliminarea subvențiilor la trenurile intercity și internaționale, cu creșterea corespunzătoare a prețurilor
- vânzarea CFR Marfă către un investitor strategic
După cum se știe privatizarea CFR Marfă a eșuat, iar compania a continuat să acumuleze datorii.
La jumătatea lunii februarie, premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, anunţau că Guvernul va aproba un program de reducere a arieratelor companiilor de stat cu 2 miliarde de lei, inclusiv cu intrarea în insolvenţă şi lichidare a firmelor mici cu datorii istorice, fără să dorească însă să prezinte alte detalii legate de modul în care vor fi diminuate aceste arierate.
Proiectul scrisorii de intenţie către FMI, citat de MEDIAFAX, detaliază însă planul Guvernului în acest sens şi relevă intenţia autorităţilor de a scoate, din nou, bani din buget pentru a plăti aceste datorii.
Plata arieratelor companiilor de stat cu fonduri scoase din buget a fost practicată şi în anii anteriori, în repetate rânduri, fără ca situaţia la nivelul acestor companii să se îmbunătăţească în timp.
În document, Executivul admite că nu a reuşit să atingă ţinta indicativă stabilită pentru luna decembrie a anului trecut referitoare la arieratele cumulate ale companiilor de stat subordonate administraţiei centrale, dar promite, „ca o măsură de corectare”, să reducă arieratele, în primul trimestru al acestui an, cu mai mult decât suma reprezentând reducerea prevăzută în cursul ţintei iniţiale, astfel încât să poată atinge ţinta planificată pentru finele lunii martie.
„Trei dintre companiile furnizoare de servicii în domeniul electricităţii care înregistrează arierate au fost deja puse în procedura de lichidare voluntară şi se vor efectua de la buget plăţi pentru achitarea parţială a arieratelor companiilor de stat din sectorul căilor ferate către furnizorii de electricitate, precum şi pentru arieratele Companiei Naţionale de Drumuri”, este planul Guvernului asumat ca o condiţie prealabilă fără care scrisoarea de intenţie nu poate fi acceptată de către FMI.
În acest sens, Guvernul se obligă să anunţe FMI, ca acţiune prealabilă, că a emis o ordonanţă de urgenţă pentru plata parţială de la buget a arieratelor companiilor feroviare către furnizorii de electricitate şi să transmită şi un document care să ateste că au fost alocate fonduri tot de la buget pentru eliminarea arieratelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) înregistrate la 31 decembrie 2013.
„Mai mult, vom analiza şi actualiza planurile în cursul anului 2014, cu scopul de a reduce arieratele până la un nivel minim, până în luna septembrie 2015. Planurile vor avea în vedere o gamă largă de opţiuni pentru diminuarea arieratelor, inclusiv plasarea companiilor în insolvenţă sau lichidare”, este angajamentul Guvernului.
În acelaşi timp, însă, tot ca acţiune prealabilă, sunt asumate deja, în proiectul scrisorii, hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor pentru plasarea a trei companii de stat, respectiv Intervenţii Feroviare, Compania Română de Aviaţie Romavia şi servicii Energetice Oltenia filiala Electrica, în proceduri de insolvenţă „sau lichidare”.
Executivul îşi mai asumă includerea în ţinta de deficit pentru primul trimestru a unui împrumut din Trezorerie pentru CFR Călători, tot pentru reducerea arieratelor. Acest împrumut urmează să fie înregistrat drept cheltuială bugetară, la prima rectificare a bugetului pe acest an.
„Deficitul total al anului include 220 milioane lei alocaţi acestui scop”, se arată în document.
Guvernul mai promite FMI că toate ministerele de resort care supervizează companii de stat cu arierate vor transmite către Ministerul Finanţelor, până la sfârşitul lunii martie, planuri pentru reducerea acestor arierate, până la finele lunii decembrie 2014, că va consolida monitorizarea situaţiei arieratelor, printre altele prin rapoarte de progres periodice, adresate Ministerului Finanţelor şi Guvernului, că se va folosi de sprijinul Băncii Mondiale pentru supravegherea companiilor de stat şi va trece la colectarea lunară a datelor.
Ministerul Finanţelor va redacta un raport centralizator care va fi prezentat FMI până la finele lunii aprilie 2014.
La finele anului trecut, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, afirma că arieratele acumulate de CFR Călători şi, pe cale de consecinţă, de CFR Infrastructură însumează 560 milioane lei doar pentru energie.
Proiectul scrisorii FMI reia în acelaşi timp ideile din documentul redactat în noiembrie anul trecut precum restructurarea „agresivă” a CFR Marfă, după eşuarea privatizării, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor învechite ca fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat datorii faţă de companie.
Sunt reluate şi intenţiile Guvernului de a continua ajustarea numărului de personal în sectorul public, prin ieşiri naturale din sistem şi identificarea „redundanţelor”, de a „alinia” impozitele pe proprietate la necesarul de cheltuieli ale administraţiei locale, de a iniţia o lisate duală a unor pachete de acţiuni la Electrica şi Hidroelectrica.
Odată intrată în insolvență, listarea Hidroelectrica pe piața de la București, respectiv Londra, nu se mai poate face în acest an.
Toate aceste prevederi au fost incluse şi în scrisoarea pregătită în noiembrie, dar care nu a mai fost transmisă Fondului deoarece preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze documentul. Președintele a anunțat că este gata să semneze scrisoarea de intenție dacă nu va conține taxa de 7 eurocenți pe litru de carburant și așa-numita ”electorata”, pentru a da un semnal de stabilitate a țării.
Urmărește-ne pe Google News
