Guvernul a modificat și completat, vineri, printr-o Hotărâre, normele de aplicare ale Codului Fiscal, prin includerea unor explicitări și a unor noi exemplificări ale situațiilor determinate de diversitatea activității contribuabililor.
„Scopul acestor completări este abordarea mai facilă a legislației fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare”, se arată într-un comunicat transmis vineri de executiv.
Printre modificările aduse se numără şi clarificări cu privire la impozitarea clădirilor cu destinaţie mixtă. Mai exact, companiile sau PFA-urile care funcţionează în astfel de spaţii Nu vor mai plăti un impozit majorat cu condiţia de a nu-şi deduce cheltuielile cu utilităţile aferente spaţiului.
„Sunt cel puţin două elemente de larg interes. Sunt multe elemente modificate, câteva zeci de modificări, dar două sunt cu siguranţă de mare interes (…) Prima sau cea mai importantă în funcţie de interesul public pe care îl manifestă ţine de impozitarea locuinţelor pentru persoanele fizice sau persoanele fizice autorizate care îşi desfăşoară activitatea la acea adresă şi se punea problema modului de impozitare a acestei locuinţe sau a părţii de locuinţă cu destinaţie mixtă (…) Distincţia în acest moment devine foarte clară, locuinţa în care îşi desfăşoară activitatea dacă cheltuielile cu utilităţile nu sunt deduse, atunci impozitarea aceasta se va face conform unei locuinţe cu statut rezidenţial, adică nu se majorează acest impozit„, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, vineri, după şedinţa executivului.
Principalele elemente de noutate
- Impozite şi taxe locale
Au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună. În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparţine persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială. În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că “nici una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică” se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze natural, termoficare, apă, canalizare.
În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri privind „ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându-se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeaşi perioadă, precum s-a și precizat ca în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevăzută în procesul‐verbal de recepție finală.
A fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului.
A fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții.
„O altă modificare ţine de tratamentul fiscal al terenurilor agricole intravilane. 400 de metri din orice teren de genul acesta era impozitat ca şi cum ar fi avut o construcţie aşezată pe această suprafaţă şi doar restul primea statutul deosebit de impozitare. S-a renunţat la această prevedere”, a explicat Dan Suciu.
În cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare – dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport.
Au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.
- Taxa pe valoarea adăugată
Au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu revăd un termen-limită pentru efectuarea plăţii.
În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii.
S-a menționat ca o persoană care vinde un voucher cu scop fără să efectueze şi livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că realizează tranzacţii cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.
Au fost explicitate condițiile în care se aplică taxarea inversă în bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) – k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens.
S-au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum–rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
S-a clarificat faptul că taxa pe valoarea adăugată se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau ale situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
S-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA.
S-a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.
S-au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.
Au fost clarificate condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul ca o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.
- Accize şi taxe speciale
S-a precizat faptul că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de către direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale.
A fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.
S-au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor.
Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte.
- Impozitul pe venit
Au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV – acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Care e HGR de miercuri? Ce nr. are?