”Nu vom continua pe acest proiect”, a anunțat miercuri, după ședința de Guvern, purtătorul de cuvânt al premierului, Dan Suciu. El a anunțat că în curând vor începe noi negocieri pe marginea salarizării în sistemul public, dar de pe o altă abordare.
Guvernul ia în calcul inclusiv abandonarea totală a proiectului, și continuarea demersururilor pe actuala Lege a salarizării unitare. „Nu avem o idee fixă legată de proiectul respectiv”, a explicat Dan Suciu.
„De mâine, vom avea o altă abordare… Discutarea subiectului salarizării va începe pe alte baze… cu sau fără doamna Costea”, ministrul Muncii, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Premierul i-a cerut explicații Anei Costea și va anunța o decizie
Premierul Cioloș i-a cerut explicații ministrului Ana Costea referitor la retragerea proiectului de ordonanță, a declarat Dan Suciu, și va anunța o decizie în privința acesteia.
Ana Costea a anunțat marți, la prima discuție cu sindicatele pe tema OUG privind salarizarea, că nu susține acest proiect, al cărei inițiator este chiar Ministerul Muncii, și că ea își va depune mandatul, dacă Executivul va insista să-l promoveze.
Situația paradoxală în care s-a ajuns – ca un ministru să se dezică de un proiect al instituției pe care o conduce – se explică prin faptul că Ministrul Muncii era autor parțial al reglementării.
În realitate, după cum a declarat pentru cursdeguevrnare.ro Cosmin Andreica, consilier personal al Anei Costea, “grilele au fost elaborate de Ministerul Finanțelor”. „Cifrele vin de la Ministerul Finanțelor, tot ce înseamnă grile și ce înseamnă bugete a venit de la Ministerul Finanțelor”, a spus consilierul.
Între ministrul Muncii, pe de o parte, și premierul Cioloș și ministrul Finanțelor, Anca Dragu, pe de altă parte, existau de mai multă vreme conflicte pe subiectul legii salarizării.
Dacian Cioloș anunța pe 22 februarie, la o sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, că legea urma să fie reelaborată, fiindcă nu a existat o colaborare între Ministerul Muncii și cel al Finanțelor pe variantele discutate anterior: “Am avut, săptămâna trecută, o ultimă discuție pe acest subiect și aștept ca ministrul (Muncii – n. red.) să vină cu o propunere care chiar să o putem lua în considerare. A lucrat pe mai multe variante, dar fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanțe, deci am nevoie și de o coordonare cu Ministerul de Finanțe”, declara Dacian Cioloș.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, „toți miniștrii sunt într-un proces de evaluare, în acest moment, proces ce se presupune analiza mai multor aspecte legate de performanța miniștrilor”.
Vicepremierul Dîncu – Am greșit
Reprezentanții sindicatelor au făcut marți mai multe observații legate de nereguli din OUG, iar Dan Suciu a declarat miercuri că, „în mare parte, aceste observații au fost identificate și la nivelul Cancelariei și la Ministerul Muncii”.
De altfel, și vicepremierul Vasile Dîncu, care a participat la întrunirea de marți, a recunoscut și el că ordonanța a fost o greșeală:
„Noi am gândit sistemul în așa fel încât să nu fie nicio scădere de salariu în acest moment și dacă acest proiect nu a ieșit așa, înseamnă că am greșit, ne retragem acest proiect și începem să lucrăm de săptămâna viitoare, eventual cu ei (sindicaliștii – n. red.), într-un consiliu tripartit, să lucrăm pentru a face o variantă care să fie acceptabilă pentru toți, sigur, în limita unor bani pe care îi avem în acest moment.
Și am văzut onestitate din partea sindicatelor care au spus: am înțeles că nu sunt bani decât câți ați spus în acest buget, dar hai să facem sistemul echitabil”, a declarat Vasile Dîncu, la Realitatea Tv.
Criticile la adresa OUG
Proiectul de OUG a fost aspru criticat pentru că majora salariile politicienilor (primari, președinți de consilii județene, dubla indemnizațiile parlamentarilor) și pe ale demnitarilor numiți, în timp ce îngrămădea în partea de jos a grilei de funcții – educație și sănătate.
Ordonanța schimba, de asemenea, principiile Legii salarizării 284, care urma să fie abrogată – legea fusese construită pe o concepție elaborată cu greu, în 2010, după dezbateri complicate și cu asistența Băncii Mondiale, și reflectă echilibrat importanța unor profesii.
În grila guvernului Dacian Cioloș,care răvășea această întreagă structură, salarii peste 4.500 de lei aveau doar demnitarii, aleși sau numiți, magistrații, militarii, prelații etc.
Doar medicii legiști, șefii din sănătate (managerii de spital), cadrele de conducere universități și cercetare (rectori, prorectori, directori de institute etc.) depășeau acest barem.
De asemenea, în grilă apăreau și unele salarii de încadrare mai mici decât cele existente acum (în învățământ, de exemplu). Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat că există o prevedere din finalul OUG care preciza că niciun salariu de încadrare nu poate fi mai mic decât cel aflat acum în vigoare, dar prezența unor astfel de situații în grilă dovedește cel puțin neglijența autorilor proiectului.
Alte nereguli:
- dacă Legea salarizării a lui Emil Boc stabilea, printre alte, principiul că judecătorii, profesori universitari și medicii primari trebuie să fie la același nivel, în OUG, medicul primar ajungea să câștige doar jumătate din salariul judecătorului, iar salariul de bază al profesorului universitar este cu 50% peste cel al medicului primar
- în învățământul universitar, unele cadre ar fi urmat să piardă ce s-a câștigat în ultimii ani (practic, nu pierde nimeni din salariile actuale, dar încadrările noilor veniți ar fi fost mai mici, ceea ce ar fi provocat noi disfuncționalități, contrar intenției Guvernului Cioloș). La conferențiari, de exemplu, undele grade pierdeau și 500 de lei
- există situații în OUG în care personal necalificat câștigă mai mult decât personalul calificat
- educatoarele și învățătorii debutanți pierdeau 7% din actualele venituri, iar profesorii debutanți, 6% (noii încadrați, ceea ce ar fi propagat noi inegalități în sistem)
- controlorul de bilete avea salariu mai mare decât tehniciarul dentar debutant sau asistentul medical debutant
- maistru plătit mai puțin decât muncitorul
- salariul minim al șoferul demnitarului mai mare decât al dentistului începător, al bioinginerului medical debutant, consilierului juridic debutant
Grila din proiectul de ordonanță pornea de la salariul minim de 1.250 de lei (cel care se va introduce de la 1 mai) și ajungea la un salariu maxim de 15.000 lei (al președintelui României).
Următorul proiect nu va mai unul de salarizare, ci va face doar corecțiile, în limitele constrângerilor fiscal – bugetare existente pentru 2016 și 2017.
„Începând de mâine vom a avea o nouă abordare”, a mai declarat miercuri Dan Suciu, cel care susținea în ianuarie că la mijlocul lui februarie va fi adoptată legea salarizării.
Acum, Guvernul spune că nu ține neapărat să elaboreze o lege a salarizării.
