Guvernul le solicită companiilor de stat să îşi prindă în bugetul pe 2016 reducerea arieratelor, astfel încât, la nivelul unui minister sau a unei unităţi administrative care are în subordine companii cu capital majoritar sau integral de stat, valoarea arieratelor să scadă cu 15% în acest an.
Din declaraţiile purtătorului de cuvânt al Guvernului reiese că valoarea arieratelor vizate s-ar ridica la circa 2 miliarde de lei.
Pe de altă parte, atât din calculele Ministerului Finanţelor Publice (MFP), cât şi din cele ale Consiliului Fiscal, nivelul arieratelor din sectorul companiilor de stat este de ordinul a zeci de miliarde de lei.
Un memorandum aprobat miercuri prevede o serie de recomandări „imperative” legate de reducerea arieratelor din companiile de stat. Întreprinderile care nu vor respecta ţintele riscă „sacţiuni manageriale”, a explicat Dan Suciu (foto), purtătorul de cuvânt al Guvernului.
„Avem o ţintă de reducere de 15% a plăţilor restante faţă de cele programate la sfârşitul anului 2015. Modalitatea prin care poate fi calculat acest procent este una cumulativă pentru toate companiile aflate în subordinea unui minister. Adică una dintre companii poate să aibă o reducere a arieratelor mai mare de 15%, alta mai mică, dar media pe ministerul respectiv sau pe unitatea administrativă care gestionează companiile respective dacă aceasta este situaţia trebuie să fie de 15%, deci lasă o anumită flexibilitate la nivelul ministerelor pentru calcularea acestor reduceri de arierate„, a declarat Dan Suciu.
Astfel, la elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2016, companiile de stat vor avea în vedere reducerea plăţilor restante astfel încât la finele anului 2016 acestea să fie diminuate cu minimum 15% față de cele programate la 31 decembrie 2015. Prevederile memorandumului se aplică doar companiilor ce intră sub incidenţa OG 26/2013, respectiv a companiilor unde statul este acţionar unic sau majoritar.
Organele administrației publice centrale pot aproba reducerea sau eliminarea plăților restante la operatorii economici aflați în subordinea, în coordonarea sau în portofoliul acestora și în alte procente, astfel încât reducerea plăților restante cumulate pentru acești operatori să respecte procentul de 15%. Organele administrației publice centrale pot depăși limita plăților restante cumulate în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea de către Guvern, prin memorandum.
Situația reală a companiilor de stat: 3,5 + 11,7 miliarde datorii
La finele anului 2014, valoarea totală a plăţilor restante înregistrate de întreprinderile de stat active se ridica la 3,5 miliarde de lei, la jumătate faţă de nivelul din 2013, reiese dintr-un raport publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Circa 45,4% dintre acestea erau către bugetul general consolidat.
Evoluţia plăţilor restante ale companiilor de stat active
Pe de altă parte, datoriile companiilor de stat inactive au crescut în ultimii ani, potrivit aceluiaşi raport. Astfel, companiile aflate în insolvenţă aveau la finele anului 2014 plăţi restante în valoare de 11,7 miliarde de lei, în creştere cu 17,9% faţă de anul precedent. În cazul acestora, cea mai mare parte erau către bugetele statului.
Evoluţia plăţilor restante ale companiilor de stat inactive
Finanţele raportau plăţi restante totale în valoare de 15,2 miliarde de lei la finele lui 2014, pentru un număr de 299 de companii de stat active şi inactive.
Cele mai mari plăţi restante se înregistrau la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor (1,4 miliarde de lei).
„Sunt 14 companii care au mari pierderi din care cinci sunt la Ministerul Transporturilor, cinci la Ministerul Economiei, trei la Ministerul Energie şi una la Ministerul Comunicaţiilor. Acestea sunt marile companii cu pierderi”, a precizat şi Dan Suciu.
Consiliul Fiscal, care a luat în calcul un număr de 1.155 de companii de stat (printre care regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral de stat, companii şi societăţi naţionale sau societăţi comerciale cu capital parţial de stat), estimează că la finele anului 2014 valoarea totală a arieratelor se ridica la 24,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB, în scădere cu doar 6,9% faţă de anul anterior. Companiile de stat înregistrau la acea dată arierate echivalente cu peste 50% din veniturile realizate.
Din calculele executivului reiese că măsurile prevăzute în memorandumul aprobat miercuri „ţin cont de posibilităţile momentului”.
„La finele anului 2014 aveam arierate de 3,4 miliarde de lei. Ţinta pentru 2015 trebuia să fie una redusă cu 45%, dar această ţintă nu a fost atinsă. Suntem undeva la un nivel estimat de peste 2 miliarde de lei – arierate 2015. Asta era ţinta pe care o urmăream. Vom vedea cum se închide anul şi vom face toate calculele ca să vedem de fapt la ce cifră exactă se aplică procentul de 15%, dar credem că e un procent mai rezonabil. Ţine cont de posibilităţile momentului şi de capacitatea întreprinderilor şi a ministerelor de a găsi o formulă corectă de a reduce arieratele, unul din obiectivele fundamentale pentru eficientizarea companiilor din subordinea statului„, a explicat Dan Suciu.
Adoptarea bugetelor
De asemenea, companiile de stat vor detalia în nota de fundamentare a bugetelor pe anul în curs măsurile concrete pentru reducerea plăţilor restante, astfel încât planurile de reducere a arieratelor să poată fi urmărite.
„În termen de 15 zile de la aprobarea acestui memorandum, organele administrației publice centrale vor prezenta Ministerului Finanțelor Publice situația privind reducerea plăților restante detaliată pe operatori economici”, informează Guvernul.
Aprobarea bugetele companiilor de stat ar urma să fie totodată urgentată în acest an. Mai exact, Guvernul atrage atenţia asupra ordonanţei 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.
Acest act normativ a intrat în vigoare în septembrie 2013 şi prevede obligaţia companiilor de stat de a transmite bugetele organelor administraţiei publice centrale în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul cărora se află în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Exceptate de la această regulă sunt companiile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, care vor prezenta bugetul de venituri și cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.
Regulile guvernanţei corporative
Guvernul va prezenta luna viitoare o listă de 10 companii la care urmează să fie recrutaţi manageri din mediul.
„În cel mai scurt timp vom veni cu o listă de companii care vor intra rapid în procesele de angajare a managementului pe baza ordonanței 109. Probabil într-o lună vom avea această listă definitivată. O primă listă. Cel puțin 10 vor fi„, a declarat Dan Suciu.
La ora actuală, doar 35 dintre cele 138 de întreprinderi publice care intră sub incidenţa regulilor guvernanţei corporative se supun regulilor.
Guvernul a aprobat miercuri un alt memorandum ce aduce o serie de amendamente la proiectul de lege privind aprobarea OUG 09/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, proiect aflat în dezbaterea Camere Deputaților, în calitate de cameră decizională. O parte dintre acestea au fost publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) încă de la începutul lunii octombrie 2015.
Modificările susținute de guvern vizează, în principal, următoarele aspecte:
- Introducerea scrisorii de așteptări ca instrument informal de lucru în cadrul procesului de selecție a administratorilor și directorilor, prin care autoritatea publică tutelară stabilește performanțele așteptate de la organele de administrare și conducere ale întreprinderii publice, pe o perioadă de cel puțin 4 ani;
- Introducerea declarației de intenție, document informal de lucru, întocmit pe baza elementelor din scrisoarea de așteptări și a informațiilor publice legate de activitatea întreprinderii publice, prin care candidații pentru postul de director, selectați și înscriși în lista scurtă, își prezintă viziunea/programul asupra dezvoltării întreprinderii publice. Declarația de intenție este parte componentă a evaluării finale a candidaților din lista scurtă pentru clasificare și numire;
- Unificarea planului de management cu planul de administrare și elaborarea unui singur plan de administrare de către directori împreună cu administratorii;
- Eliminarea reglementării privind posibilitatea de respingere a planului de administrare de către autoritatea publică tutelară și introducerea conceptului de negociere;
- Introducerea obligativității selecției administratorilor de către un expert independent în resurse umane, la regii autonome care au peste 500 de angajați;
- Indemnizația fixă pentru membrii neexecutivi va fi dublul sumei medii pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate, iar componenta variabilă a remunerației acestora va fi de maxim 12 câștiguri salariale medii lunare stabilite pentru membrii executivi;
- La stabilirea remunerației pentru administratori și directori vor fi avute în vedere obiectivele și indicatorii de performanță stabiliți conform scrisorii de așteptări;
- Redimensionarea regimului sancționator prin introducerea de sancțiuni pentru nerespectarea termenelor derulate a procedurii de selecție și pentru elaborarea planului de administrare, precum și introducerea de sancțiuni pentru autoritatea publică tutelară care tergiversează declanșarea procedurii;
- Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de instituție de monitorizare a implementării OUG 109/2011 și a performanței managementului întreprinderilor publice, precum și funcția de reglementare în vederea aplicării unitare de către autoritățile publice tutelare, prin elaborarea de ghiduri și norme.
Proiectul de lege privind aprobarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost adoptat tacit de Senat în aprilie 2012, iar în prezent se află în dezbatere la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și a Comisiei juridice, de disciplină și imunități ale Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, pentru elaborarea raportului comun suplimentar.
