La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

“gROwth – Contul de economii Junior”: statul plătește randamentele cu banii copiilor săraci

de Mariana Bechir , 6.12.2018

 

Guvernul introduce contul individual pentru copii, pentru a-i ajuta pe tinerii ce împlinesc 18 ani să aibă un start mai bun în viață.

În timp ce Executivul susține că mecanismul garantează egalitatea de șanse în rândul copiilor, experții în domeniu insistă că lucrurile stau invers și încearcă să demonstreze matematic acest lucru.

Experții susțin că, în realitate:

  • îi va discrimina pe copii săraci
  • va crește inegalitățile din societate
  • va accentua discrepanțele dintre rural și urban, dintre zonele sărace și cele bogate

În opinia unor analiști, scopul real al acestei măsuri îl reprezintă, de fapt,  lipsa de bani la buget, lansarea contului individual pentru copii fiind o formă rapidă de împrumut al statului. Timp de 18 ani, copiii și părinții nu au acces la aceste conturi, conform reglementării; statul, însă, va putea împrumuta acești bani penrtu a acoperi golurile din bugetul de cheltuieli.

Marea problemă: dobânzile pentru cei care-și permit conturile sunt plătite, de fapt, din banii copiilor care nu și le permit

De la 1 ianuarie 2019, va fi implementat programul “gROwth – Contul individual de economii Junior“, prin care statul va depune în contul fiecărui copil o primă de stat de 600 lei, dacă părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora depozitează o sumă minimă de 1.200 lei (100 de lei pe lună).

Scopul declarat al acestuimecanism de economisire pentru copii care să le faciliteze accesul la educație”, așa cum a fost descris de Guvern:

Contul individual de economii Junior Centenar”, care are ca principal obiectiv asigurarea de către stat pentru toţi copiii din România a unui sprijin financiar, astfel încât, atunci când aceştia vor împlini vârsta de 18 ani, să aibă într-un cont o sumă de bani suficientă pentru educaţie, pregătire profesională sau pentru orice alte necesităţi (…)

”gROwth – Contul individual de economii Junior Centenar” a fost elaborat după modelul instrumentelor de economisire pentru copii existente în alte țări și contribuie la crearea unor condiții de dezvoltare și formare pentru toți copiii, de la naștere până la majorat, astfel încât să le fie garantată egalitatea de șanse.

Specialiștii contrazic Executivul: mecanismul nu garantează egalitatea de șanse, ci discriminează și crește inechitățile

Măsura inițiată de PSD, un partid de stânga, va crește inegalitatea de șanse, prin dezavantajarea celor mai săraci dintre copii, și va accentua reproducerea sărăciei în familiile sărace. În timp, va împiedica nu numai reducerea sărăciei, ci și dezvoltarea economică.

Sebastian Țoc (foto), sociolog, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), specializat pe probleme de stratificare socială:

Este o măsură care crește inegalitățile și îi avantajează pe cei care au deja bani, evident.

În condițiile în care în România există foarte multă sărăcie și inegalitate, șansa ca acești oameni (oamenii săraci – n. red.) să pună pe lună 100 de lei, în condițiile în care, de obicei, familiile sărace au și mai mulți copii, este mică.

Prin urmare, copiii oamenilor săraci vor rămâne săraci în continuare (…) este o măsură care accentuează această reproducere a sărăciei.

Evident, statul trebuie să încurajeze ascensiunea socială a celor care provin din familii sărace. Mai degrabă asta ar trebui să facă, în condițiile în care avem această structură socială (…)

Singura șansă este să investim în educație, dar și să creștem standardul de trai al acestor familii care sunt destul de numeroase, în România.

Marian Preda (foto), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, președinte al Senatului Universității București:

În primul rând, nu li se dă nimic direct, este o chestiune viitoare și la nivel de posibilitate. Era foarte simplu (dacă doreau să ajute copiii – n. red.), să crească alocația. Era un impact direct și imediat.

Prin această posibilitate, aplicată, înseamnă că li se dă, din noi, celor de la vârf. Așa cum se întâmplă și cu pensiile, care se măresc procentual. Exact așa și aici, celor care au venituri mari li se dă posibilitatea să depună acești bani și cei care nu au, nu au de unde și în niciun caz nu vor depune.

În altă ordine de idei, familiile cu copii sunt cele mai defavorizate din România, nu numai că nu pot depune pentru toți, dar au cheltuieli urgente imediate. Banii disponibili și posibilitatea de economisire este infimă. Ele sunt centrate pe nevoi imediate, nu pot bune bani deoparte.

Nu va avea aproape niciun impact pozitiv.

Când este vorba de copii și de tineri, totul este cu sferturi de măsură, dacă este. De fapt, nu ne interesează investiția în viitor și ne minunăm că scade populația și pleacă în străinătate.

Dar, ei nu fac evaluări înainte de a demara tot felul de măsuri de-astea.

Mihnea Preotesi (foto), cercetător ICCV, expert în politici sociale si evaluarea politicilor sociale:

Este evident, sunt foarte mulți copii care nu vor beneficia de această măsură (…)

Problema este foarte gravă, pentru că sărăcia la copii crește, în loc să scadă, cu toată creșterea economică. Ceea ce nu prea e compatibil cu o societate civilizată.

Mai mult, se dă dintr-un buget care este destinat și celorlalți copii, ai căror nu au cum să depună 100 de lei în fiecare lună.

Mihnea Preotesi amintește câteva date statistice: în cazul familiilor cu copii, peste 50% din  totalul cheltuielilor reprezintă costuri fixe – hrană și utilități. Și cu cât este mai mare numărul de copii, cu atât scade consumul mediu pe persoană – de la 1084,61 lei în familiile cu doi copii, la 201,4 lei în cele cu patru copii.

Matematica: Banii publici nu ajung la copiii care chiar au nevoie de ei

Aprobarea în guvern a acestei măsuri se suprapune cu publicarea de către Banca Mondială a ultimelor rapoarte privind Mobilitatea Intergenerațională și inegalitățile, cu accent pe egalizarea șanselor copiilor pentru a avea progrese sensibile. Sunt confirmate toate îngrijorările de până acum privind polarizarea societății și inegalitățile șocante.

România este una dintre cele șase state membre UE unde coeficientul Gini, ce măsoară inegalitatea veniturilor disponibile ale populaţiei, depășea 0,33. Coeficientul măsoară inegalitatea în unități procentuale:

  • 0 (0%) reprezintă egalitatea perfectă (fiecare individ are exact același venit)
  • 1 (100%) înseamnă inegalitatea perfectă (un singur individ deține toate veniturile din societate, iar restul nu dețin nimic)

Datele

1. Un procent de 41,7% din minori sunt supuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, aceasta fiind cea mai mare rată din UE, conform Eurostat. Media europeană este de 24,5%.

Riscul de sărăcie și excluziune socială este definit prin încadrarea în cel puțin într-una din următoarele categorii:

  • persoane aflate în risc de sărăcie
  • persoane ce se confruntă cu privaţiuni materiale grave
  • persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută (în care adulţii au utilizat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în cursul anului anterior)

În cazul acestora, este imposibilă orice formă de economisire, deci sunt excluși din start din acest program.

Ei nu vor avea la împlinirea a 18 ani nici cei 21.600 de lei depuși de părinți, nici cei 10.800 de lei virați de stat.

2. Odată cu creşterea numărului de copii, urcă semnificativ şi incidenţa sărăciei.

Peste 32% dintre copii cu vârsta între 0-17 ani, sunt săraci, conform unor date recente ale INS.

Cel mai afectate sunt familiile cu mai mulți copii, rata sărăciei fiind de 61,9% în cazul gospodăriile formate din doi adulţi și cel puțin trei copii:


Sărăcia este definită de INS ca:

situaţia în care se află acei oameni ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber.

Copiii din aceste familii nu vor beneficia de noul program derulat de PSD, iar până la 18 ani, cei mai mulți vor fi abandonat deja sistemul de educație, exact din cauza sărăciei.

Banca Mondială atenționează că România trebuie să se concentreze pe copiii săraci 

În Studiul de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei în România 2015-2020, realizat de Banca Mondială, se menționa:

  • Copiii care cresc în gospodării sărace se vor confrunta pe viitor cu un risc de sărăcie mai ridicat
  • Ruperea cercului intergeneraţional al sărăciei şi excluziunii va necesita intervenţii ţintite pentru a elimina cauzele multiple ale inegalităţii.
  • Este necesară asigurarea unor şanse egale tuturor copiilor, prin: revizuirea metodologiei de finanţare a şcolilor în vederea îmbunătăţirii alocării resurselor pentru copiii aflaţi în dificultate; utilizarea fondurilor pentru implementarea unor intervenţii eficiente ce vor creşte accesul la educaţie şi vor îmbunătăţi calitatea educaţiei oferite categoriilor vulnerabile.

Aceste măsuri vor avea impact la nivel macro, întrucât vor crește astfel și diferențele dintre rural și urban, ținând cont că sărăcia este strâns legată de gradul de educație.

În zonele rurale, sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zona urbană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

PNL l-a ”trasferat” pe Toma Petcu și pe alți 3 colegi ai săi din ALDE

Razvan Diaconu

Deputatul Toma Petcu (foto), preşedintele organizaţiei judeţene ALDE Giurgiu şi fost ministru al Energiei în Guvernele Grindeanu şi Tudose, a anunţat marți că se alătură… Mai mult

Stiri

Finanțele au respins ofertele băncilor pentru finanțarea deficitului – 3 miliarde lei, surplus deja împrumutat

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins marți ofertele băncilor aferente unei emisiuni prin care spera să atragă 200 de milioane de euro de pe piața… Mai mult

Stiri

Drone, roboți, supercomputere – industria IT din China la testul coronavirus

Razvan Diaconu

China a investit masiv în ultimele decenii în sectorul tehnologic, iar acum, în fața unei crize majore de sănătate publică, Beijingul apelează la companiile din… Mai mult

Stiri

A 21-a ediție a Burselor JTI pentru Jurnalisti – cei 10 câștigători

Vladimir Ionescu

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști – ediția 2019-2020 a desemnat 10 câștigători care vor participa la stagiul de pregătire în cadrul unor instituții și organizații… Mai mult

Stiri

Un nou agent guvernamental la CEDO – Oana Florentina Ezer

Vladimir Ionescu

Oana Florentina Ezer a fost numită în funcţia de Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu rang de director general în cadrul Ministerului… Mai mult

Europa

Efectul coronavirusului: Piețele financiale globale au intrat pe o tendință de scădere ce pare durabilă

Indicii marilor burse europene și-au ameliorat scăderea, marți, după prăbușirea de luni, dar au intrat pe o tendință de scădere care ar putea dura mai… Mai mult

Stiri

Contractele de credit online nesemnate, titluri executorii: Ce înseamnă asta pentru cei împrumutați?

AVOCATNET

După ce Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat recent faptul că încheierea online a contractelor de servicii financiare (de exemplu, contracte de… Mai mult