Ambasadorii statelor membre UE, reuniţi în Comitetul reprezentanților permanenți la Bruxelles, au decis să recomande excluderea proiectelor de investiţii nucleare şi gaze naturale de la finanţarea din Fondul de Tranziţie Justă (JTF, Just Transition Fund).
România tocmai ceruse Comisiei Europene, acum nu mai demult de o lună, să nu excludă proiectele de gaze naturale din finanțările viitoare aferente pactului ecologic pan-european Green Deal, prin JTF.
Solicitarea a fost făcută împreună cu alte 7 ţări central şi est europene: Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia și Slovacia şi se bazează pe argumentul că investiţiile în gaye naturale le vor ajuta să treacă de la folosirea cărbunelui..
Textual, recomandarea ambasadorilor (-AICI) de la Bruxelles se referă la investițiile în producția de energie în centrale nucleare și în „producția distribuția or arderea combustibililor fosili”.
Investițiile legate de gaze ar mai putea folosi doar alte finanțări din Bugetul UE cu condiția să respecte principiul „do not harm” (nu face rău), adică să nu afecteze atingerea obiectivelor UE de neutralitate privind emisiile de gaze de seră.
Cu condiţia aprobării Cadrului Financiar Multianual al UE, Fondul de Tranziţie Justă (JTF) ar putea avea un buget de 40 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde să rpovinîă din Fondul de relansare post Covid, iar restul din Bugetul UE, potrivit , potrivit Reuters.
Iniţial, JTI era proiectat să fie alimentat de la Bugetul UE cu 7,5 miliarde de euor, din care România Ar fi putut primi 750 de milioane. Scopul JTF este să srpijine statele membre în tranziţia spre neutralitate climatică, să ajute la recalificarea minerilor şi să sprijine regiunile ale căror economii depind de sectoarele poluante să pună la punct noi industrii.
(Citiţi şi: „Green Deal și câștigătorii săi: Problemele (mari) ale României”)
Recomandarea ambasadorilor va face obiectul negocierile dintre statele membre, Comisia Europeană şi Parlamentul European, care este în mod tradiţional favorabil unor politici mai ambiţioase în domeniul schimbărilor climatice.
La nivel european, Banca Europeană de Investiţi şi Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au decis deja să nui mai finanţeze proiecte legate de combustibilii fosili.
Atunci când sunt arse în electrocentrale, gazele naturale generează jumătate din emisiile de CO2 comparativ cu cărbunele, însă producţia de gaze naturale este asociată cu scurgerile de gaz metan, un puternic gaz cu efecte de seră.
Activiştii de mediu susţin că noile centrale electrice pe gaze naturale ar putea funcţiona timp de mai multe decenii, ceea ce ar pune în pericol obiectivul UE de a reduce emisiile de CO2 la zero până în 2050.
