La doar câteva zile după ce Comisia și-a prezentat noul ”plan industrial Green Deal”, Euractiv publică detaliile noului cadru ”temporar” al normelor privind ajutorul de stat în întreaga UE.
Acesta conține normele și procedurile în baza cărora vor fi acceptate ajutoare de stat în UE pentru a evita riscul de relocare al afacerilor în America. Și mecanismul gândit de Comisie pentru a păstra un cadru concurențial onest în UE, care să împiedica statele bogate – Germania sau Franța – să obțină cele mai mari ajutoare de stat.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 1 februarie noul ”plan industrial verde”, lansat ca reacție la Legea SUA pentru Reducerea Inflației (IRA), care oferă 369 de miliarde de dolari subvenții pentru industria curată.
(Citește și: ”Răspunsul UE în războiul subvențiilor cu SUA: Green Deal Industrial Plan”)
În timp ce principiile planului au fost dezvăluite de Comisarul UE pentru competiție, Margrethe Vestager, detaliile privind funcționarea „subvențiilor egale cu cele ale SUA” s-au lăsat așteptate.
Un document consultat de Euractiv, etichetat „sensibil”, precizează criteriile de evaluare a ”compatibilității cu piața internă a măsurilor de ajutor de stat”.
Doar 7 sectoare pot primi ”subvenții egale”. Plafoanele subvențiilor
Comunicarea confirmă intenția Comisiei de a acorda „subvenții egale”, prin care UE poate oferi aceeași subvenție pe care o companie ar pute-o primi într-o țară din afara Europei – pentru a preveni mutarea companiei în străinătate.
Propunerea limitează sectoarele care pot fi subvenționate la producția de „baterii, panouri solare, turbine eoliene, pompe de căldură, electrolizoare, captarea și stocarea carbonului (CCUS) și materii prime esențiale aferente”.
Pentru a fi eligibile pentru sprijin, statele membre ar trebui să demonstreze că, fără acesta, există riscul ca astfel de site-uri de producție să părăsească Europa sau să fie construite în altă parte.
(Citește și: ”UE s-a lansat într-o cursă a subvențiilor pe care nu o poate câștiga. Două riscuri în Green Deal Industrial”)
Cu excepția unor circumstanțe excepționale, acest sprijin nu ar trebui să depășească 100 de milioane de euro pentru zonele mai bogate și 300 de milioane de euro pentru regiunile mai sărace.
Acestea din urmă sunt denumite „zone asistate”, fiind evidențiate într-o hartă a ”ajutoarelor regionale aplicabile”.
Subvenții egale, dar nu chiar pentru toată lumea – aviz Germania
Comisia poate aproba un sprijin și mai mare, de la caz la caz, pentru proiectele din regiunile mai sărace – cele cu un PIB mai mic de 75% din media UE – sau cele care sunt derulate în mai multe țări ale UE.
Acest tip de sprijin este însă condiționat de capacitatea unei companii de a dovedi că i se oferă același ajutor de stat în afara UE, de exemplu în Statele Unite.
O astfel de „potrivire” a subvențiilor externe a fost o cerere cheie a Franței și Germaniei, conținută într-un document trimis Comisiei în decembrie anul trecut.
Chiar și așa, pentru că în Germania nu există nicio regiune care să se încadreze în categoria mai săracă (PIB mai mic de 75% din media UE), afacerile germane ar putea primi subvenții de peste 100 de milioane euro doar dacă derulează o afacere împreună cu alte state UE.
Filtre adiționale impuse de Comisie
Un alt filtru pus de Comisie: ajutorul de stat nu trebuie să depășească un minim strict care să facă un loc de producție „suficient de profitabil”.
„Rentabilitatea proiectului trebuie comparată cu ratele normale de rentabilitate aplicate de beneficiar în alte proiecte de investiții de tip similar”, precizează Comisia.
În același timp, ajutorul de stat ar trebui să acopere doar până la 10% din costurile totale de investiții, cu unele opțiuni substanțiale de sprijin suplimentar doar în cazul regiunilor mai sărace, al companiilor mici și mijlocii și în cazul în care sprijinul este acordat sub formă de scutire temporară de impozite.
„În niciun caz suma totală a ajutorului nu poate depăși 100% din costurile totale de investiții”, se arată în document.
Ajutoare și pentru companiile grav afectate de creșterea prețurilor la energie
Documentul Comisiei este, în multe privințe, în conformitate cu principiile Cadrului temporar de criză aplicat în prezent.
(Citește și: ”Chiar are România o strategie pentru noua ecuație energetică europeană, care va modifica actuala paradigmă industrială?”)
Conform noilor reguli, pot fi acordate ajutoare de până la 2 milioane euro / per întreprindere / per stat membru, atâta timp cât acest ajutor financiar este acordat până cel târziu la 31 decembrie 2023.
Ajutorul poate lua forma subvențiilor directe sau avantajelor fiscale și de plăți.
Pe lângă aceste măsuri de ajutor „standard”, se pot acorda ajutoare suplimentare și companiilor grav afectate de explozia prețurilor la energie și proiectelor care intenționează să promoveze eforturile UE în direcția atingerii neutralității emisiilor de carbon.
Și acest tip de ajutor este disponibil numai până la 31 decembrie 2023.
Investiții în solar, eolian sau hidro, subvenționate doar după licitație competitivă
În contextul investițiilor dedicate producției de energie din surse regenerabile, cadrul face diferența între tehnologii mature (solar, eolian și hidroenergie) și tehnologii mai puțin mature.
Valoarea și natura ajutorului trebuie să fie determinate de un proces de licitație competitivă în cazul tehnologiilor mature.
Pentru tehnologiile mai puțin mature, însă, suma poate fi stabilită administrativ de statele membre, pe baza costului fiecărui proiect prezentat, dar nu poate depăși 45% din costurile totale de investiție. În practică, aceasta înseamnă că tehnologiile experimentale pot beneficia mai ușor de ajutoare.
Noi oportunități pentru investiții în reducerea consumurilor de energie
Tipuri similare de ajutoare suplimentare pot fi acordate proiectelor care urmăresc decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și eforturilor companiilor de a reduce total consumul de energie electrică.
Pentru unele dintre ajutoarele care se referă la energiile regenerabile și industriile ecologice, Comunicațiile prelungesc aplicabilitatea Cadrului până la 31 decembrie 2025.
***
