Chiar are România o strategie pentru noua ecuație energetică europeană, care va modifica actuala paradigmă industrială?

Schimbarea paradigmei energetice europene, sub strategia Green Deal, e o realitate de neocolit: pentru toate statele, ea reprezintă nu doar modificarea ecuațiilor de producere a enegiei și trecerea la noi forme de combustibili, ci și – sau mai ales! – adecvarea politicii industriale la noua economie verde.

Are România un asemenea plan de adecvare a politicii industriale la noua realitate economică mondială – sau am ratat iarăși startul, pierzându-ne în mize mici cu mărunțișuri pe interese de grup? Și-a ochit România un loc în noua ecuație energetică europeană, sau ne vom învârti, la noroc, ca și până acum, pe lângă mesele marilor jucători? România nu e un mare poluator și nu are o amprentă de carbon îngrijorătoare – dar poate ea să devină un beneficiar economic al industriei de ne(de)poluare?

Azi, 27 mai 2021, încă nu există răspunsuri concrete la aceste întrebări cruciale pentru o economie a cărei dependență de industria componentelor auto îi dezechilibrează structura. Sau, dacă aceste răspunsuri chiar există, cu siguranță că trebuie aflate curând. 

Vă prezentăm cele mai importante declarații din cadrul Conferinței CursDeGuvernare, cu tema „Noua ecuație energetică și Green Deal: direcțiile în care să investim, oportunitățile de care să profităm” (27.05.2021).

Sesiunea de Q&A cu oficialii:

Principalele declarații ale vorbitorilor:

Anca Dragu, președinte al Senatului României: Au fost mii de ore de consultări pe PNRR

Președintele Senatului, Anca Dragu, consideră că dialogul autorităților cu părțile interesate în detaliile tranziției climatice și digitale a fost unul foarte bun. ”În ultimele luni, au fost mii de ore de consultări, de exemplu, pentru întocmirea acestui PNRR. Pot să vă spun și eu, la rândul meu, ca oficial, mă întâlnesc cu mediul de afaceri, iar feedback-ul a fost unul foarte bun”, a argumentat Anca Dragu.

În ceea ce privește renunțarea la exploatarile de cărbune, președintele Senatului afirmă: ”Important este ca tranziția acestor producători mai ineficienți din cărbune să se facă treptat către producători verzi”.

Principalele declarații făcute de Anca Dragu:

• La sfârșitul anului 2019, înainte de pandemie, am aflat de la Bruxelles că dezideratul de ani de zile de a ne îndrepta către un model de creștere economică mai verde, mai sustenabil devine realitate. Avem decizia Comisiei Europene care propune ca până în 2030 să reducem cu 55% nivelul emisiilor și chiar ținte mai ambițioase până în 2050.
• Ca economist, pentru mine a fost o reală surpriză această decizie a factorilor politici de a merge către un nou model de creștere economică. Pentru toată Europa și pentru România înseamnă o mulțime de oportunități, înseamnă și provocări, înseamnă nevoia de investiții și nevoia de a schimba o filosofie de a ne duce viața de zi cu zi, de a ne schimba activitatea economică în general.
• Vestea bună este că această nouă viziune economică a venit și cu un nou pachet financiar foarte generos. A venit pandemia și apoi Comisia a venit cu instrumente noi și o gândire nouă pentru a face posibilă dezvoltarea unor economii mai solide în faza post-pandemie. Verde și digital sunt cuvintele-cheie care vor contribui la creșterea competitivității și rezistenței economiilor noastre.
• Ieri s-a întâmplat un lucru de notat în România. În Parlament, în plenul reunit al celor două camere, am ratificat această modificare a Tratatului, prin care Comisia este împuternicită să facă împrumuturi pentru a finanța o parte din proiectele din NextGenerationEU.
• În programul de guvernare sunt incluse proiecte de energie pentru o energie mai verde, mai sustenabilă, de unde au fost preluate și în PNRR câteva proiecte importante. Ele au și un dar de proiecte-semnal, arată intenția și direcția pe care o au autoritățile române.
• Avem reactoarele Cernavodă 3 și 4, adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice de pe cărbune pe gaz natural, spre exemplu, Complexul Energetic Oltenia și aici foarte mult ne uităm la fondul de modernizare.
• Interesant este că în PNRR am reluat energia regenerabilă și infrastructura de gaz cu hidrogen și aici ne uităm atât la reforme cât și la investiții, șapte, care au ca obiectiv dezvoltarea de capacități din surse regenerabile. Avem pe eolian o creștere 1.500 de MW capacitate instalată în 2025 față de 2020 și pe solar un plus de peste 2.000 de MW capacitate instalată.
• Acest Green Deal nu înseamnă numai energie, înseamnă toate componentele vieții și activității noastre, înseamnă transport sustenabil care trebuie să meargă către feroviar, înseamnă renovări ale clădirilor pentru a fi mai eficiente energetic, înseamnă digitalizarea administrației publice. Cred că pandemia ne-a arătat că lipsa digitalizării produce un mare disconfort și pagube.

Întrebări:

UE si-a propus neutralitatea climatică pentru anul 2050, însă există state UE care vor o prelungire a acestui termen. Când și-a propus România să atingă o asemenea țintă? În 2050 sau mai târziu? Există o țintă fixată la nivel național?

• Prin acest PNRR punem bazele unor reforme care să crească economia și care să ducă la obținerea obiectivelor pe termen foarte lung. Este un proces de lungă durată. Reformele acestea sunt gândite cu milestones la fiecare șase luni, un an, tocmai pentru a nu ajunge în 2030-2040-2050 că nu s-au întâmplat. Drumul este foarte lung de ambele părți, atât în statele membre, cât și la Comisia Europeană, la Parlament, la Consiliu. Toate măsurile trebuie descompuse în ținte anuale, ținte care trebuie urmărite pentru a găsi soluții la eventuale derapaje.
• Comisia are multe instrumente pentru a urmări procesul de convergență. În fiecare an există acest raport privind perspectivele de creștere economică. Acest document include toate direcțiile de politici economice și strategice pe care statele membre trebuie să le aplice pentru a fi în concordanță cu obiectivele UE. Cred că această manieră etapizată de a face lucrurile, aceasta este maniera în care trebuie să lucrăm.

Neutralitatea pe carbon va însemna și un mix energetic pentru atingerea și menținerea ei: care credeți că e mixul cel mai potrivit de energie curată pentru România? Există vreun studiu/strategie care să conțină și procente – eventual planuri de investiții și dezvoltare a acestor sectoare energetice curate?

• Cred că mergem clar către zona de solar și eolian. Deja aceste componente au o pondere destul de mare și în mixul actual. Hidro este o altă componentă de care România beneficiază. Și nuclearul rămâne o componentă din zona verde și asta s-a discutat la nivelul UE.
• Important este ca tranziția acestor producători mai ineficienți din cărbune să se facă treptat către producători verzi, către producători din zona de verde.

Credeți că există un dialog real, constructiv, sincer între autoritățile statului și toate părțile interesate în aceste transformări, fie că vorbim despre investitori, fie că vorbim despre consumatori, fie că vorbim despre sindicate? Pe o scară de la unu la zece, unde ați poziționa această comunicare între autorități și toți cei poziționați în această tranziție?

• Dialog există categoric. Și asta pot să spun și din perioada în care eram în partea de mediu privat, deși eram chiar la începutul Green Deal. Încercam să găsim proiectele pe care le puteam finanța noi în mediul privat, direcția pe care vrea statul să meargă.
• În ultimele luni au fost mii de ore de consultări, de exemplu pentru întocmirea acestui PNRR. Pot să vă spun și eu la rândul meu ca oficial mă întâlnesc cu mediul de afaceri, iar feedback-ul a fost unul foarte bun.
• Trebuie însă să spunem că aceste proiecte și toate care țin de Green Deal în general și cele mai specifice care țin de PNRR acoperă proiecte extrem de ample de reformă. Sute de pagini și sute de investiții care s-au pus cap la cap într-un timp foarte scurt.
• Percepția mea este că dialogul a fost unul foarte bun, Bineînțeles că acesta poate fi mereu îmbunătățit.

Credeți că am putea finanța cu o schemă de ajutor de stat investiții precum construcția de baterii?

• Din câte știu se lucrează. Ele sunt scheme care de la momentul gândirii până la momentul semnării durează mult peste un an. Cred că în acest moment avem instrumentul acesta de ajutor de stat și el se pliază pe politica de ajutor de stat a Comisiei. Nu cred că putem să mergem către un ajutor de stat sectorial.
• Parcă au fost niște discuții la începutul pandemiei. Aceste tipuri de ajutor, sectoriale, s-au scos din 2005 din toolbox-ul Comisiei. Clar ar trebui să discutăm poate cu Ministerul Finanțelor. Eu cred că există instrument chiar și în acest moment care să ajute asemenea companii, dar procesul de licitație durează foarte mult timp. Faptul că nu vedem azi nimic semnat nu e de mirare. Dar chiar și pe schema de mari investiții este posibilă o asemenea investiție, pe baterii.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL: România are nevoie și de un plan național pentru banii alocați prin Fondul pentru Tranziție Justă

Guvernul României trebuie, în scurt timp, să elaboreze încă un plan național pentru a avea acces și la banii alocați României prin Fondul pentru Tranziție Justă. Europarlamentarul Siegfried Mureșan reamintește că Bruxellesul a decis cu ceva timp în urmă să constituie Fondul pentru Tranziție Justă, cu un buget de 17,5 miliarde euro, din care României îi sunt alocate aproape 2 miliarde.

”În România sunt 6 județe cu probleme, zone în care sunt mari poluatori. La nivelul UE sunt 17,5 mld euro, iar România e al 3-lea mare beneficiar. Sunt necesare și măsuri sociale, pe termen scurt și mediu, dar trebuie să oferim și soluții economice pe termen lung. Guvernul va trebui să prezinte un plan național, după ce terminăm cu PNRR, în care să arătăm cum vrem să atragem acești bani”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Principalele declarații făcute de Siegfried Mureșan:

• De unde a apărut această nouă preocupare: Am văzut la alegerile din 2019 că mulți au cerut să facem mai mult în privința schimbărilor climatice. Au cerut asta în special cetățenii tineri, votanți ai partidelor pro-europene.
• A venit pandemia și partidele extremiste, unele care neagă schimbările climatice, au cerut renunțarea la Green Deal și concentrarea pe chestiunea urgentă, a pandemiei. Noi, partidele pro-europene, am spus nu, salvarea planetei trebuie să fie un deziderat permanent. Există oameni politici care urmăresc realizarea acestor politici climatice nu neapărat la modul incluziv. Noi spunem: da, tr să reducem poluarea, dar și să stimulăm inovația, cercetarea, să stabilim ținte clare, pe care să știm cum le atingem.
• Am reușit devreme în acest parcurs legislativ să ancorăm principiul că eforturile statelor europene trebuie să țină cont și de nivelul de dezvoltare al fiecărui stat și de puterea economică a statelor. Asta înseamnă că nu se vor cere lucruri imposibile.
• Succesul sau eșecul Green Deal va fi în mare parte decis de succesul finanțării proiectelor care să ne ajute la atingerea obiectivelor fixate: neutralitate până în 2050, reducerea cu 55% a emisiilor de carbon față de anul de referință până în 2030.
• Cum ne ajută UE: din toate fondurile alocate statelor membre, am stabilit că 30% trebuie să meargă către proiecte cu impact pozitiv pe mediu. Pe de-o parte, avem bugetul multianual, cu care plecăm cu alocări de 25% pentru proiecte de mediu. Ca să atingem media propusă, asta înseamnă că din Faciliatea europeană pentru redresare și Reziliență, din care România are alocate aproximativ 30 de miliarde euro, un procent de 37% trebuie alocat proiectelor cu impact pe mediu.
• Sunt alocate fonduri pe 6 direcții. Fondurile din Facilitatea de Revenire și Reziliență sunt alocate pe 6 direcții. Dar asta nu înseamnă că tot acest procent, 37%, trebuie alocat proiectelor din primul pilon, cel care reprezintă  tranziția verde. Nu, trebuie făcute alocări și din restul pilonilor, care au impact pe mediu. De exemplu, trebuie alocate fonduri pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor, și asta are impact pe mediu.
• Mai avem și Fondul pentru Tranziție Justă- în România sunt 6 județe cu probleme, zone în care sunt mari poluatori. La nivelul UE sunt 17,5 mld euro, iar România e al 3-lea mare beneficiar, având alocate 1, 8 mld euro. Sunt necesare și măsuri sociale pe termen scurt și mediu, dar trebuie să oferim soluții economice pe termen lung. Guvernul va trebui să prezinte un plan național, după ce terminăm cu PNRR, în care să arătăm cum vrem să atragem acești bani.
• Mixul energetic al României- vedem clar: cărbunele e încă una din sursele importante, avem oportunitatea să convertim termocentralele viabile pe cărbune în termocentrale pe gaz. Dacă ne asumăm că renunțăm la cărbune, nu putem renunța concomitent și la gaz. Este o resursă mult mai puțin poluantă decât cărbunele și trebuie păstrată ca resursă de tranziție.
• Trebuie să îmbunătățim competitivitatea și infrastructura României. E nevoie de investiții în cercetare și inovare. Mecanismul european încurajează proiectele cu valoare adăugată mare – de exemplu dacă sunt proiecte transfrontaliere. O mare parte din fondurile europene vor merge în cercetare-dezvoltare, avem o fereastră special destinată în domeniul energiei. Apoi, vorbim de infrastructura la nivel de consumator, care poate stimula producția autohtonă. Trebuie să venim  cu proiecte în aceste domenii.
• În ceea ce privește capacitatea de a atrage investiții – pe durata pandemiei, marii jucători au fost reținuți. Eu am impresia că guvernul cunoaște această oportunitate și va folosi toate instrumentele pentru a atrage mari investiții. Dar, cu cât vorbim mai mult de ele, cu atât riscăm să le periclităm.
• În ceea ce privește digitalizarea sistemului energetic – Sunt mereu adeptul descentralizării, aici însă cred că trebuie o abordare centralizată. Investiții în AI, biotehnologii, dezvoltarea de sisteme intersectoriale. Aici, strategia UE pt economie circulară poate oferi soluții. E nevoie de colaborare de colab între stat și privat, de la nivel central până la nivel regional și local

Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei: Gazul trebuie să rămână combustibil de tranziție

Pentru a realiza decarbonarea sistemului energetic național, ministerul Energiei susține gazul ca și combustibil de tranziție. Dan Dragoș Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, afirmă că ministerul dorește dezvoltarea pieței hidrogenului, ”dar este important să avem proiecte fezabile și mature”. Asta înseamnă că acest tip de proiecte vor lipsi din PNRR.

Oficialul ministerului afirmă că ținta inițială a României a fost de 30,7% energie verde în total mix energie, dar ”prin revizuirea acestui plan vom urma liniile de la nivelul UE, unde vedem că se vorbește de un nivel de 38 -40% la nivelul întregii Uniuni.”

Principalele declarații făcute de Dan Dragoș Drăgan:

• În cadrul Ministerului Energiei toate activitățile se desfășoară în direcția Green Deal, ținând cont și de abordarea României și de susținerea atingerii țintei de neutralitate climatică la nivelul anului 2050.
• Am dezvoltat strategia energetică și Planul național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), după o modelare matematică din anii 2017 – 2018 și acest plan va fi revizuit in perspectiva anilor 2022, 2023.
• Ne-am asumat în acest plan un target de 30,7% de energie verde în total mix energie și, cu siguranță, prin revizuirea acestui plan vom urma liniile de la nivelul UE, unde vedem că se vorbește de un nivel de 38 -40% la nivelul întregii Uniuni.
• Susținem toate tehnologiile neutre din punctul de vedere al neutralității, inclusiv nuclearul, unde avem perspectiva construcției unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
• Susținem și gazul ca și combustibil de tranziție, pentru a realiza decarbonarea a sistemului energetic național.
• Ați aflat deja de phaseout-ul huilei în 2030, cu doi ani de reabilitare ecologică a acelor zone, dar este important și planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, aflat în analiză la Comisia Europeană, prin care se vor înlocui capacitățile pe cărbune cu cele solare (aproximativ 700 MW) și de gaz, care să asigure adecvanța sistemului energetic național.
• În funcție de aprobarea planului, vom avea și un calendar ferm al phaseout-ului cărbunelui. Știți că producția de energie depinde 20% de cărbune în prezent.
• Vom dezvolta și o strategie a hidrogenului în periada următoare. Ne dorim dezvoltarea pieței hidrogenului, dar este important să avem proiecte fezabile și mature.
• În ceea ce privește PNRR, din cele 1,8 miliarde de euro prevăzute pentru energie, 600 de milioane se duc la dezvoltarea rețelelor de gaze cu inserție de gaze decarbonate și hidrogen.
• Vom dezvolta și instrumente de stimulare a investițiilor de precum contactele pe diferență, pe care ele vedem aplicabile din 2023.
• Ne așteptăm și la o finanțare de 8 – 9 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, în funcție de valoarea certificatelor de CO2. Credem să prindem primele call-uri de la sfârșitul anului.

Sorin Elisei, director energie și sustenabilitate, Deloitte: Ecuația Green Deal are 11 necunoscute

”Ecuația Green Deal” are în acest moment cel puțin 11 necunoscute, Sorin Elisei, director energie și sustenabilitate al Deloitte, afirmând că la nivelul privat se manifestă nevoia ”de mai multă claritate cu privire la inputul statului român” pe aceste neclarități.

Sorin Elisei consideră că România are un mare potențial în zona energiilor regenerabile, potențial care trebuie neapărat valorificat. ”Față de alte state, geografic vorbind, ca deschidere, ca posibilitate de extindere a rețelelor, dacă ne dorim, cred că asta ne diferențiază. Ne-ar mai putea ajuta o mai mare deschidere față de cooperarea regională, o temă promovată de Comisie, inclusiv offshore din Marea Neagră, în conjuncție și cu alte interese geo-strategice din zonă, pentru că este în interesul nostru”, afirmă Sorin Elisei.

Principalele declarații făcute de Sorin Elisei:

• Ecuația privind Green Deal are în acest moment cel puțin 11 necunoscute. Cele 11 necunoscute sunt grupate în pachetele legislative care vor implementa schimbările necesare pentru ținta din 2050: revizuirea directivelor privind ETS, schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, directiva cu privire la taxarea energiei, revizuirea directivei privind energia regenerabilă, revizuirea directivei cu privire la eficiența energetică, directiva privind LLSIEF (posibilitatea de absorbție de emisii prin pădurile pe care le avem), un subiect puțin discutat la nivel național – carbon border adjustment mechanism – care se pare că din 2023 va avea ca principale sectoare în care se va aplica ciment, oțel și energie; strategia de reducere a emisiilor de metan.
• De la nivelul privat avem nevoie de mai multă claritate cu privire la inputul statului român pe aceste 11 necunoscute. În toate cele 11 dosare se află lucruri atât de interconectate și interdependente. Sunt foarte multe instituții ale statului implicate în acest dosar al schimbărilor climatice.
• Văd foarte multe discuții legate de strategia pe hidrogen. Documentul programatic pentru Green Deal este deja în regulamentul cu privire la guvernanța uniunii energetice și se numește Strategia pe termen lung pe care statul român trebuia să o fi dat deja până la 1 ianuarie 2020. Hidrogenul este un vector. E unul dintre vectorii importanți în această decarbonare și destul de interesant, de strategia pe termen lung este responsabil acum instituțional Ministerul Mediului.

Întrebări:

Cam care ar fi avantajale competitive ale României în energie, în raport cu țările din vecinătatea noastră?

• Indiscutabil, potențialul cu privire la regenerabile. Putem să încercăm să punem anumite bariere administrative, disponibilitatea terenurilor pentru astfel de instalații, dar potențialul, și trebuie să trecem de logica asta a dovedirii potențialului tehnico-economică, există și ar trebui să-l valorificăm.
• Față de alte state, geografic vorbind, ca deschidere, ca posibilitate de extindere a rețelelor dacă ne dorim, cred că asta ne diferențiază. Ne-ar mai putea ajuta o mai mare deschidere față de cooperarea regională, o temă promovată de Comisie, inclusiv offshore din Marea Neagră, în conjuncție și cu alte interese geo-strategice din zonă pentru că este în interesul nostru.

Dacă ai fi consilierul premierului și el ți-ar spune că își dorește ca România să fie un jucător important în energie, în tranziția energetică și te-ar ruga să-i dai trei măsuri urgente pe care să le adopte și trei sfaturi în legătură cu ce nu ar trebui să facă, ce i-ai sugera?

• Eu sunt un adept al pieței deschise. Aș spune că trebuie adusă piața de energie, prin reglementări și prin competitivitate la un nivel la care să producă un semnal de preț suficient de bun pentru investitori pentru a nu mai sta toată ziua în discuții legate de fondul de modernizare, PNRR sau alte ajutoare de stat pentru a face investiții în energie regenerabilă. Ăsta ar fi primul lucru. Sigur că piața trebuie să o gândim să funcționeze corect, în așa fel încât să nu avem derapaje pe care cred că le vom simți foarte curând.
• Al doilea ar fi să punem pe masă un ghid pentru investitori și să arătăm ce ne diferențiază pe noi, ce avem în plus și ce putem să punem pe masă unor investitori foarte mari, dar și unor investitori români, să fructificăm și potențialul acesta, în termeni de disponibilitate de terenuri, de racordare, de a arăta că avem mecanisme predictibile în așa fel încât investițiile să poată să fie recuperate într-un termen rezonabil.
• Al treilea sfat ar fi legat de capacitatea instituțională. Trebuie să avem o soluție la ceea ce se întâmplă astăzi undeva între ministere, între agenții, între primul-ministru și alți miniștri. Puterea executivă este concentrată în mâinile a câtorva oameni și ca să răspundă un anumit minister adresei unui alt minister are nevoie de o semnătură a unui ministru. Cred că am ajuns într-un scenariu exagerat.
• Ce să nu facem: să nu mai luăm decizii pripite. Trebuie să înțelegem ce date avem în materie de energie și schimbări climatice și pe ce putem să ne bazăm.

Ce ar trebui să facă România pentru a valorifica potențialul Mării Negre? În opinia ta, tranziția energetică este pentru România o oportunitate sau o povară?

• Trebuie să începem să facem niște pași care pot părea simpli, dar sunt decisivi. Ar trebui să terminăm planul spațial maritim pentru exploatările de offshore din Marea Neagră care ar putea să identifice zonele în care sunt permise dezvoltările. Sunt chestiuni legate de mediu, de amplasările actualelor platforme petroliere, traseele navelor maritime. Dacă terminăm acest plan putem să începem să facem un proiect.
• Proiectele în zona de offshore sunt proiecte mari. Avem nevoie de investitori foarte mari pentru un offshore de succes și atunci cred că e lege, că este un mecanism de susținere a acestui tip de energie, am putea să venim către un astfel de investitor legându-ne de un preț al energiei electrice și o livrare pe o perioadă foarte mare de timp.
• Legat de tranziție, ea va fi o povară mult timp de acum încolo în spațiul public, ca percepție.  Avem această înclinație de a evidenția costurile, nenorocirile acestei transformări. Cred că trebuie să schimbăm puțin abordarea. Trebuie să venim cu această conștientizare a ceea ce lăsăm în urma noastră.
• Energia e cel mai mare contributor peste tot în lume la emisiile de CO2, peste 60%. Eforturile trebuie să se concentreze spre reducere.

Daniela Bolborici, detalii ale planului de dezvoltare Transelectrica

Transelectrica are un plan de dezvoltare pe termen mediu care va urca capacitatea de interconectare a României cu țările din jur la capacități de import de 4300 MW și de export de 4250 MW. Managerul de dezvoltare rețea al companiei, Daniela Bolborici, a anunțat că proiectele Transelectrica sunt proiecte de interes comun, aflate pe lista Comisiei Europene, pentru care compania a primit deja anumite fonduri europene.

Principalele declarații ale Danielei Bolborici:

• Pregătim un plan de dezvoltare pe care îl actualizăm la fiecare 2 ani. Când pregătim acest plan facem prognoze de evoluție a consumului, a parcului de centrale, cooperăm cu piața pentru a realiza o prognoză cât mai bună, plus studii de sistem sau simulări de adecvanță.
• În baza studiilor noastre am stabilit proiectele noastre de dezvoltare. Avem pentru evacuarea producției din zona de sud-est a țării, unde se prevede realizarea de centrale eoliene și extinderea centralei de la Cernavodă, în acord cu Planul pentru Schimbări Climatice, avem in plan o linie nouă Cernavodă-Sâlpu, trecerea la 400 kw de la Sâlpu la Brazi vest, linia Stejaru Gheorghieni va fi reconductată. Puterea din sud-vest tranzitează Molvova și ajunge în Transilvania.
• În zona Dobrogea avem 2 noi proiecte și, după ce vom realiza toate acestea, vom avea și o linie nouă Stâlpu-Brașov. Sunt multe proiecte în centrale eoliene, contracte de racordare, avize, studii în curs de realizare sau deja avizate. Sunt multe proiecte care ne fac să credem că țintele din Planul Național pentru Schimbări Climatice vor fi atinse. În sud-vest avem în plan o linie nouă Porțile de Fier – Reșita, care, odată cu stația de la Reșița, va permite și interconectarea cu Serbia. Axul se continuă cu Reșița-Timișoara, cu trecerea la 400 kw. În nord, avem linia Suceava-Cluj, care va permite evacuarea de puteri mai mari.
• Sunt proiecte de interes comun, aflate pe lista Comisiei Europene, am primit deja fonduri europene.
• Capacitatea reală de interconectare a României cu țările din jur este, la import total, de 2.500 MW, și la export de 2.350 MW.  Cu ajutorul proiectelor pe care le-am menționat vom crește capacitatea în relația cu Bulgaria, cu Serbia și cu Ungaria. În 2025, vom ajunge la 3.700 MW importuri și exporturi de 3.350. Pentru 2030, 4300 MW importuri, 4250 MW export. Noi luăm măsuri pentru a respecta regulamentul european, avem un plan de acțiune care cuprinde și alte măsuri care să sprijine și creșterea capacității de interconexiune și livrările în piață.
• Câtă energie regenerabilă putem integra azi în sistemul de transport – fără întăriri de rețea se pot insera noi capacități în funcție de zonă. Noi am estimat aproximativ, dar sunt necesare analize de sistem aprofundate și vom publica anul acesta valori asumate de Transelectrica. Acum, repet, avem estimări, sunt zone în țară în care se pot insera centrale noi, altele, de exemplu în sud-est nu se mai poate integra nimic fără alte investiții. În Transilvania, de exemplu, se pot integra, în sud se poate iar, acolo credem că vor fi proiecte de fotovoltaice. În Banat, mai puțin, e mai dificil, dar la nord de Timișoara cred că nu sunt probleme.
• Vom încerca să facem analizele intern, pentru alte studii se poate apela la consultanți.

Dana Dunel Stancu, head of energy practice, Biriș Goran: Investitorii pot fi ușor alungați de o legislație încâlcită

Într-o perioadă în care guvernul se pregătește să modifice legislație importantă din perspectiva investitorilor, Dana Dunel Stancu atrage atenția că apetența pentru investiții poate fi ușor schimbată de o legislație încâlcită. În opinia expertului Biriș-Goran, perspectiva este una încurajatoare, cu ”companii cunoscute” interesate să dezvolte afaceri pe piața din România, iar modificări legislative ar trebui să țină cont de acest context.

Principalele declarații ale Danei Dunel Stancu:

• Sunt multe schimbări, toate acestea trebuie implementate și încep să prindă contur în legislație.
• Avem o lege a energie care este în totală schimbare și, dacă ne uităm la varianta aflată acum în dezbatere publică, sunt deja peste 100 de modficări ce urmează să fie implementate.
• Toate schimbările de paradigmă despre ce înseamnă domeniul energetic se vor regăsi și în legislație. Numai că legislația noastră este deja foarte încărcată.
• Tratatul Uniuneii Europene se bazează pe ideea că în centrul atenție stă consumatorul, individul, cetățeanul, care să aibă o viață mai bună prin toate politicile energetice de la nivelul Uniunii.
• Dacă ne uităm acum la personajul principal, cetățeanul, vom  vedea că are de citit și de înțeles atâta legislație și reglementare tehnică, încât este foarte greu de estimat în ce măsură poate să înțeleagă foarte clar, pe o anumită speță, ce spune reglementarea.
• Din fericire, nu există foarte multe litigii în acest domeniu, dar acele litigii care au ajuns pe masa judecătorilor au fost foarte greu de gestionat, tocmai din acestă perspectivă.
• Aplicanții dreptului și ai legii trebuie să înțeleagă și să deslușească o legislație foarte greoaie, care nu are continuitate și o legătură și un flux ușor inteligibil.
• Cu atât mai puțin  pentru un investitor și pentru un consumator, care se dorește să fie unul activ, cum spun directivele.
• Ca să transformăm această piață într-una liberă și cu participanți activi, trebuie să vedem ce ne dorim de la legislație și cum să o facem mai prietenoasă cu cititorul ei.
• Domeniul este vulnerabil la schimbare și, până la urmă este firesc să fie așa, pentru că schimbarea trebuie să aducă ceva bun.
• Avem legi principale care s-au modificat în ultimii 10 ani de peste 10 ori. Acum se mai adaugă și de legislația din domeniul mediului, care este și aceea, foarte greu de deslușit  și de aplicat.
• Regelementatorul, ANRE, a publicat în ultimi 10 ani, peste 1.500 de acte normative secundare, extrem de importante, căci aduc substanță legii generale. Dar este greu și pentru reglementator, iar ANRE se pregătește să fie și mediator cu piața.
• Acum se vede schimbarea în bine, după o perioadă nu prea fericită pentru energie.
• Se simte o schimbare și din perspectiva investitorilor. Sunt foarte multe proiecte, sunt companii cunoscute care vin să investească în domeniul energetic, fie și ca o nouă linie de afaceri, cum ar fi dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare pentru mașinile electrice. Dar apetența pentru investiții se poate schimba cu o legislație încâlcită.

Partneri:

Biris Goran SPARL, Deloitte, EximBank

Network partners:

AFEER: Asociația Furnizorilor de Energie din România, Avocatnet.ro, E-nergia.ro, InvestEnergy.ro, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE)