vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 ianuarie, 2015

Tsipras-Samaras-GR-IBNADupă decizia de joi a BCE, decidenţii politici şi din lumea financiară europeni sunt cu ochii aţintiţi asupra Greciei, unde duminică au loc alegerile parlamentare. Scrutinul din Grecia este, fără îndoială, nu numai un eveniment european, ci şi mondial, spun analiştii. Este primul dintr-o serie care va continua cu alegerile britanice din mai şi cu cele din Spania, din noiembrie.

Grecia a fost prima ţară din zona euro care a intrat în criza economică şi prima ţară căreia i s-a aplicat tratamentul: austeritatea. Astfel că aceste alegeri sunt primul indiciu asupra consecinţelor unei astfel de politici. Iar aceste alegeri, spun unii analişti, pot arunca din nou zona euro în criză sau, dimpotrivă, pot fi “zorii” redresării.

Lupta pentru putere se duce între premierul Antonis Samaras şi comunistul Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza, ciriticul acerb al austerităţii. Potrivit sondajelor, Syriza se află la 32% în preferinţele electoratului, în timp ce Noua Democraţie a premierul la doar 27%. Tocmai de aici şi fiorii pe care îi simt deicdenţii politici şi economici occidentali.


După ce criza datoriilor a redus economia Greciei cu un sfert şi a dus şomajul la niveluri record, grecii sunt acum chemaţi să voteze între familiar şi necunoscut, arată Bloomberg. Premeirul Samaras îi imploră pur şi simplu pe greci să mai accepte reducerile de salarii şi creşterile de taxe, pentru a mai linişti creditorii şi Germania.

În schimb, Alexis Tsipras a promis abandonarea politicilor de austeritate, dar menţinerea Greciei în zona euro.

Nimeni nu pune la îndoială faptul că Syriza va câştiga alegerile, însă apare întrebarea daca va putea guverna singur. Posibil partener de coaliţie ar putea fi noul partid Potami, plasat pe locul trei în sondaje, cu 5,8% din intenţiile de vot.

Victoria partidului comunist va marca finalul supremaţiei de patru decenii a partidului Noua democraţie şi a socialiştilor de la Pasok, care s-au succedat la putere sau au făcut mari coaliţii.

De unde vor veni banii


Analiştii se întreabă de unde vor veni banii dacă alegerile vor fi câştigate de Syriza şi Antonis Tsipras va pune în practică toate promisiunile sale electorale, chiar dacă le-a mai moderat puţin faţă de acum două-trei luni.

Investitorii îşi pun aceeaşi întrebare şi încearcă să scape de bondurile şi acţiunile greceşti încă de când Antonis Samaras a deschis perspectiva alegerilor anticipate, în decembrie, când a anunţat alegerea preşedintelui ţării. Cele trei încercări prevăzute de constituţia din Grecia au eşuat, aşa cum era previzibil.

Oficialii germani spun că Grecia nu va putea să mai obţină împrumuturile necesare evitătii colapsului în vară.

Victoria Syriza va zgudui, fără îndoială, pieţele luni, spun unii analişti, şi va relansa dezbaterea privind criza în Europa. Aceştia cred că BCE a luat decizia îndrăzneaţă şi istorică joi, de a cumpăra obligaţiuni ale statelor membre zonei euro, pentru a anticipa consecinţele acestui rezultat în Grecia.

Potrivit altor opinii, chiar dacă alegerile din Grecia aduc “un aer de incertitudine” pe pieţele globale, trebuie avut totuşi în vedere că Syriza nu va mai vrea părăsirea zonei euro, iar Europa este mai puţin vulnerabilă la un exit al Greciei decât acum trei ani. Totuşi, o noua criză la periferia zonei euro nu poate decât să adauge îngrijorări, în condiţiile în care relansarea creşterii economice în Europa întârzie.

După ce a împrumutat aproape 278 de miliarde de dolari de la UE şi FMI, următorul guvern de la Atena va trebui să negocieze tranşa finală din împrumut. Iar un guvern al Syrizua va tensiona relaţiile cu creditorii şi ar putea, spun analiştii, avea ca efecte o creştere a volatilităţii pe pieţe care ar putea anula efectele relaxării cantitative anunţate joi de BCE.

Totuşi, Mario Draghi a afirmat că BCE nu va achiziţiona mai mult de 33% din datoria unei singure ţări, ceea ce înseamnă că Grecia nu va putea accesa programul BCE de cumpărare de bonduri guvernamentale cel puţin până în iulie.

În ultima lună, bondurile greceşti au avut cele mai proaste randamente dintre toate cele 34 analizate de Bloomberg. Iar indexul bursei de la Atena are cele mai slabe performanţe, în aceeaşi perioadă.

Guvernul de la Atena vs. creditorii internaţionali

Anul 2014 a fost unul de dialog agitat între guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali. După doi ani extrem de grei, din 2012 şi până în 2014, Antonis Samaras a început să întrevadă efecte benefice ale politicii de austeritate. Numai că acestea nu au fost simţite şi de către grecii obişnuiţi, care simt că le-a ajuns cuţitul la os, după cum spun cei mai mulţi. Grecia a ieşit din recesiune, pe hârtie, dar cetăţenii ei, nu.

Guvernul şi autorităţile europene au anunţat triumfători emisiunea de bonduri greceşti din aprilie 2014, pentru prima dată după 4 ani de zile. Şi bugetul Greciei a înregistrat un mic surplus: veniturile din taxe au acoperit cheltuielile publice, dar nu şi dobânda la împrumuturi.

Alegerile europene, câştigate de Syriza, i-a pe politicienii din Noua democraţie să decidă că 2014 este anul în care nu se mai pot lua alte măsuri nepopulare. Premierul Samaras a remaniat cabinetul, eliminând reformiştii şi aducând populiştii din partidul său, pentru a face faţă asaltului Syriza.

Prioritatea premierului a devenit încheierea programului de bailout, atât de constrângător. Grecia ar fi renunţat la tranşe din împrumut în 2014 şi s-ar fi finanţat prin emisiunea de bonduri. Misiunile UE şi FMI s-ar fi rărit, iar premierul grec spera să poată să obţină o victorie până la finalul anului.

Dar ca planul să funcţioneze, ar fi fost nevoie să treacă un examen al troicii, care ar mai fi eliberat o tranşă de 7,2 miliarde de euro din ajutorul financiar.

Numai că Grecia avea nişte restanţe: reforma sistemului de impozitare, al celui de pensii, al salarizării funcţionarilor publici, sau bancar.

Oficialii greci au încercat amânarea acestor reforme, o altă reducere a pensiilor şi o creştere a taxelor fiind considerată sinucidere politică. Iar creditorii internaţionali, înţelegând situaţia, a decis să se întâlnească pe teren neutru cu guvernul grec, la Paris, în septembrie, pentru a vedea ce măsuri sunt totuşi pregătiţi să ia grecii.

Oficialii de la Atena au fost însă vagi, au testat terenul, fără a avea intenţia unor decizii clare. Troika a propus mai mult timp să analizeze extinderea programului de bailout în 2015, dar nu încheierea acestuia până la Cărciunul din 2014. Iar grecii au afirmat că nu mai vor bani după luna decembrie, când urmau să se finanţeze de pe piaţă.

Antonis Samaras a căutat şi sprijinul Angelei Merkel, argumentând că dacă guvernul grec va fi prea mult presat de creditorii internaţionali, riscul de a avea comuniştii la putere la Atena va devni practic o certitudine.

Aşa că reformele care mai rămăseseră de făcut ar fi putut fi amânate şi prevăzute de un program post-bailout, dar care ar fi eliminat constrângerile troicii pentru Grecia.

Germania şi-a dat seama că Atena  vrea să amâne reformele şi să aibă şi să aibă şi mai multă libertate. În octombrie, guvernul a amânat adoptarea legii bugetului, ceea ce a înfuriat din nou creditorii internaţionali. Asta ar fi însemnat că datornicii greci ar fi putut să îşi plăptească restanţele în 100 de tranşe lunare.

Rezervele creditorilor internaţionali au fost un avertisment pentru investitori, care au devenit suspicioşi, iar  bondurile greceşti s-au devalorizat, ceea ce a complicat şi planurile Atenei de a fi capabilă să se finanţeze de pe pieţe.

A reînceput un dialog tensionat între guvernul grec şi FMI, primul arătându-se dispus la concesii şi luarea unor măsuri nepopulare, în final. Mesajul creditorilor a fost că nicio ţară care nu îşi face temele nu va mai primi bani, însă chiar şi Comisia Europeană  şi BCE au avertizat că Grecia pare să fi  trecu de limita suportabilităţii în privinţa măsurilor de austeritate.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Premierul Samaras a riscat în decembrie cerând alegerea preşedintelui, mai ales în condiţiile în care succesul pe care îl dorea până la sfârşitul anului 2014, finalizarea programului de bailour, nu a fost obţinut.

Analiştii şi oficialii europeni cred că Grecia va avea nevoie de prelungirea acestui program, dar venirea la putere a Syriza lasă lucrurile în suspans.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: