Guvernul din Grecia le-a prezentat partenerilor din zona euro programul de măsuri de reformă revizuit, promitând că îşi va îndeplini obligaţiile de plată a datoriilor în următoarele două săptămâni, scrie Financial Times.
În documentul obţinut de publicaţia britanică, un document de 26 de pagini, Atena propune o serie de măsuri de creştere a taxelor cu scopul de a atrage la buget sume între 4,6 şi 6,1 miliarde de euro. La capitolul cheltuieli, sunt în plus 1,1 miliarde de euro angajamente de plată, din cauza majorării pensiilor. Estimările guvernului de la atena sunt că economia greacă va avea un surplus primar de 1,2% în 2015.
În declaraţia ataşată propunerii – care are nevoie de aprobarea ministrilor de finanţe ai zonei euro – guvernul grec solicită o evaluare rapidă, pentru ca finanţarea pe termen scurt să fie rezolvată şi incertitudinile financiare să fie îndepărtate. Grecia argumentează că viabilitatea monedei unice este în joc şi trebuie ajuns la un acord.
Măsurile trebuie aprobate de partenerii din zona euro pentru deblocarea ultimei tranşe de 7,2 miliarde de euro din împrumut. Iar următoarea reuniune a eurogrupului va fi în 24 aprilie.
Trezoreria Greciei prognozează o creştere economică de 1,4% în 2015 – o estimare redusă de la 2,9% cât fusese preconizat anterior, pentru ca în 2016 să aibă o creştere de 3,7%.
În plus, grecia îşi propune crearea unei bănci, Hellenic Financial Stability Fund, care să preia împrumuturile neperformante şi să readucă stabilitatea în sistemul bancar al greciei, foarte fragil şi dependent de BCE.
BCE a anunţat miercuri că va suplimenta fondul de urgenţă dedicat băncilor greceşti cu 700 de milioane de euro, ajungând astfel la 71,8 miliarde de euro.
Atena s-a distanţat de declaraţiile ministrului de Interne care a spus că Grecia ar putea renunţa la plata tranşei de 450 de milioane de euro către FMI, cu scadenţă săptămâna viitoare, dacă nu primeşte o nouă trnasă de împrumut de la creditorii săi.
Guvernul grec a estimat nevoile de finanţare la 19 miliarde de euro, pentru 2015. Şi a redus dramatic aşteptările privind sumele pe care le-ar ptuea obţine din privatizări, la 1,5 miliarde de euro de la 4 miliarde de euro cât erau în acordul cu guvernul anterior.
În luna aprilie, Grecia are de rambursat peste 3 miliarde de euro, iar în următoarele 4 luni în jur de 16 miliarde de euro. The economist a estimat că, în următoarele 6 luni, plata datoriilor va reprezenta 30% din veniturile Greciei.
Opoziţia din Grecia vrea guvern de uniune naţională
Între timp, la Atena, fostul premier şi liderul partidului de opoziţie, Antonis Samaras, s-a arătat dispus să îşi ofere sprijinul pentru menţinerea Greciei în zona euro. Acesta a indicat că s-ar alătura unui guvern de uniune naţională, dacă există riscul ca în parlament să nu fie votate reformele cerute de partenerii din zona euro.
Ieşirea Greciei din zona euro ar avea consecinţe catastrofale pentru ţară, crede Antonis samaras, şi mai puţin catastrofale pentru zona euro decât ar fi fost în urmă cu patru ani.
“Văd multe declaraţii, multe teorii, multe minciuni, dar nicio acţiune”, a spus fostul premier, citat de Bloomberg. “Ţările din zona euro cu un PIB/locuitor mai mic decât al Greciei, ţări care au alegeri, ţări care au trecut şi ele printrşun program de bailout nu vor fi de acord să ne mai dea bani dacă guvernul nu îşi respectă promisiunile şi dacă se comportă antieuropean”, a mai spus Antonis Samaras.
Acesta mai crede că Alexis Tsipras subminează credibiltiatea ţării prin relaţia cu Rusia. Premierul grec va vizita Moscova săptămâna viitoare, a cerut ajutor Rusiei şi Chinei şi, potrivit lui Antonis Samaras, “şi-a trimis la Teheran vărul pentru a ruga guvernul iranian să cumpere bonduri greceşti”.
