marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 ianuarie, 2015

Opposition leader and head of radical leftist Syriza party Tsipras smiles before casting his ballot at a polling station in AthensComuniştii din Syriza, conduşi de Alesis Tsipras (foto), au obţinut – după cum arată sondajele la ieşirea de la urne şi primele rezultate parţiale – o victorie zdorbitoare în faţa formaţiunii politice a premierului Antonis Samaras, Noua Democraţie.

Potrivit cercetărilor – asupra cărora şi socialiştii de la PASOK şi cei de la Noua Democraţie aruncă o undă de îndoială – comuniştii sunt cu 8,5-12,5 puncte procentuale în faţa forţelor de centru-dreapta ale premierului.
Rezultatele exit-poll-urilor prezentate de agenţia naţională de ştiri din Grecia, ANAmpa.gr, arată astfel:

  • Syriza (stânga radicala, comunişti) – 37,5%, 152 de mandate estimate (146-158)
  • Noua Democraţie (conservatorii) – 25%, 70 de mandate estimate (65-75)
  • Zori Aurii (extrema dreaptă) – 7,2%, 19,5 mandate estimate (17-22)
  • Potami – 7,2%, 19,5 mandate estimate (17-22)
  • KKE (partid comunist) – 5,2%, 14 mandate estimate
  • PASOK – 4,7%

Primele rezultate oficiale, apărute la ora 21.00, după numărarea a 15% din voturi arătau în felul următor:

  • Syriza: 34.93%
  • Noua Democraţie: 29.44%
  • Zori Aurii: 6.26%
  • POTAMI: 5.58%
  • KKE: 5.29%
  • PASOK: 5.25%

Este o victorie confortabilă pentru partidul condus de Alexis Tsipras, iar şansele să obţină majoritatea şi să poată guverna singur este foarte mare.

Rezultatul votului poate însemna anularea tuturor reformelor dureroase din ultimii ani, în care Grecia a lupta pentru surpavieţuirea economică, iar creditorii internaţionali au ajutat-o în acest sens.

Grecia a fost o ţară în care productivitatea şi competitivitatea au fost reduse, ai cărei cetăţeni au beneficiat de venituri mult peste ce ar fi justificat performanţele economice, din datorii mult mai mari, atât la nivel individual, cât şi de stat, decât şi-ar fi putut permite.

La această oră Grecia are datorii reprezentând 175% din PIB, ale căror scadențe și modalități de lpată a fost negociată la sânge cu creditorii.


Alexis Tsipras poate, acum, deveni, la 40 de ani, premierul unui guvern total împotriva austerităţii şi a condiţiilor impuse prin programul de bailout încheiat cu instituţiile financiare internaţionale. Acesta a promis, în campania electorală, renegocierea calendarului de plată a datoriei Greciei şi anularea multora dintre măsurile de austeritate impuse de guvernul Samaras.

Syriza: ”Ne asumăm un guvern de salvare socială și de negociere cu Europa”

Reacţiile de după prezentarea cercetărilor la ieşirea de la urne au fost prompte. Syriza a arătat că rezultatul este „o reîntoarcere la demnitate şi justiţie socială”. „Este clar că am obţinut o victorie istorică ce trimite un mesaj care nu îi priveşte doar pe greci, ci pe toţi europenii”, a spus purtătorul de cuvânt al formaţiunii politice.

Este un puternic mesaj antiausteritate şi unul care ar putea fi începutul schimbării în Europa, a mai spus purtătorul de cuvânt al comuniştilor de la Syriza.

Formaţiunea „îşi asumă responsabilitatea formării unui guvern de salvare socială şi de negociere în Europa”.
Ministrul Sănătăţii din Grecia, reprezentant al Noii Democraţii, a recunoscut înfrângere conservatorilor. „Am pierdut. Însă rezultatele înfrângerii nu sunt clare încă”, a spus acesta.

Formaţiunea conservatoare îşi exprimă neîncrederea în exit polls, la fel ca şi socialiştii de la Pasok, deşi nu contestă victoria stângii radicale.

Reacţii internaţionale – preşedintele Bundesbank, cea mai promptă reacţie

Reacţiile internaţionale au început să apaăr imediat după anunţarea exit poll-urilor. Prima notabilă este a preşedintelui Bundesbank, băncii naţionale germane, Jens Weidmann. Acesta a transmis un semnal clar Atenei: Grecia continuă să aibă nevoie de ajutor financair şi că noul guvern îl va obţine doar dacă respectă acordul cu creditorii.

Noul guvern nu trebuie să facă promisiuni pe care ţara nu el poate respecta. „Cred că este în interesul uvernului grec să facă ceea ce este nevoie pentru a înfăptui reformele structurale”, a mai spus guvernatorul băncii centrale germane, într-un interviu la postul public german ARD.

Mai mult, a indicat ca domenii în care reformele sunt necesare administraţia, finanţele pubblice şi economia.
Întrebat despre posibilitatea restructurării datoriei Greciei şi despre a treia rundă de anulare parţială a datoriei, răspunsul său nu lasă nimic subînţeles, ci dă cele mai clare semnale: „Este hotărâtor ca finanţele publice greceşti să fie stabile pe termen lung şi câtă vreme lucrurile nu stau aşa, o anulare parţială a datoriei nu este decât un moment de respiro”.

Extremiștii europeni exultă

Extrema stângă germană, formaţiunea Die Linke, în schimb, a avut o reacţie triumfală pe Twitter: „O zi frumoasă. Primăvara europeană a început acum din Grecia”.

Podemos, partidul antiausteritate din Spania, care a spijinit Syriza în campania electorală, a salutat victoria partidului lui Alesix Tsipras. „Renaşte speranţa şi dispare teama”, a spus liderul formaţiunii, Pablo Iglesias, în faţa a 8000 de oameni adunaţi la un miting în estul oraşului Valencia.

Podemos a bulversat establishmentul politic din Spania, când în această iarnă a început să conducă în sondajele de opinie. Spania va organiza în toamnă alegeri legislative.

Există un întreg curent antiausteritate în Europa, iar efectul acestuia îl reprezintă rezultatele bune pe care le-au obţinut în alegeri, oriunde şi de orice fel au fost ele, partidele populiste şi extremiste, cum e cazul şi în Grecia.

Consecinţele rezultatului votului din Grecia

Decidenţii europeni, inclusiv ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, şi omologul său olandez, preşedinte al Eurogrupului, Jeroen Disselbloem, au avertizat Grecia asupra consecinţelor devierii de la programul de bailout.

Luni este o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro la Bruxelles, iar Grecia va fi o prioritate a agendei lor.
investitorii aşteaptă cu sufletul la gură ca Alexis Tsipras să spună cum intenţionează să negocieze viitoarele nevoie de finanţare ale Greciei, o prelungirea a programului de salvare care expiră la finalul lunii februarie, în timp ce Grecia ar rămâne fără bani, în lipsa acestei prelungiri, până în luna iulie cel târziu.

Analiştii se întreabă de unde vor veni banii dacă alegerile vor fi câştigate de Syriza şi Antonis Tsipras va pune în practică toate promisiunile sale electorale, chiar dacă le-a mai moderat puţin faţă de acum două-trei luni.

Investitorii îşi pun aceeaşi întrebare şi încearcă să scape de bondurile şi acţiunile greceşti încă de când Antonis Samaras a deschis perspectiva alegerilor anticipate, în decembrie, când a anunţat alegerea preşedintelui ţării. Cele trei încercări prevăzute de constituţia din Grecia au eşuat, aşa cum era previzibil.

Oficialii germani spun că Grecia nu va putea să mai obţină împrumuturile necesare evitătii colapsului în vară.
Victoria Syriza va zgudui, fără îndoială, pieţele luni, iar primele semne sunt deja în Asia, şi va relansa dezbaterea privind criza în Europa. Analiştii cred că BCE a luat decizia îndrăzneaţă şi istorică joi, de a cumpăra obligaţiuni ale statelor membre zonei euro, pentru a anticipa consecinţele acestui rezultat în Grecia.

Potrivit altor opinii, chiar dacă alegerile din Grecia aduc “un aer de incertitudine” pe pieţele globale, trebuie avut totuşi în vedere că Syriza nu va mai vrea părăsirea zonei euro, iar Europa este mai puţin vulnerabilă la un exit al Greciei decât acum trei ani. Totuşi, o noua criză la periferia zonei euro nu poate decât să adauge îngrijorări, în condiţiile în care relansarea creşterii economice în Europa întârzie.

Primul efect: euro scade în raport cu toate valutele pe pieţele asiatice

Euro s-a depreciat luni (duminica seara în Europa) după anunţul că Syriza a câştigat alegerile parlamentare, informează Reuters, citând datele de pe pieţele valutare din Asia, unde a început ziua de tranzacţionare.
Devalorizarea a avut loc în raport cu toate valutele importante şi a pierdut aproape o jumătate de cent în raport cu dolarul, la 1,1170.

De unde vor veni banii pentru Grecia noii configurații politice ?

Analiştii se întreabă de unde vor veni banii dacă Syriza şi Antonis Tsipras vor pune în practică toate promisiunile sale electorale, chiar dacă le-a mai moderat puţin faţă de acum două-trei luni.

Investitorii îşi pun aceeaşi întrebare şi încearcă să scape de bondurile şi acţiunile greceşti încă de când Antonis Samaras a deschis perspectiva alegerilor anticipate, în decembrie, când a anunţat alegerea preşedintelui ţării. Cele trei încercări prevăzute de constituţia din Grecia au eşuat, aşa cum era previzibil.

Oficialii germani spun că Grecia nu va putea să mai obţină împrumuturile necesare evitătii colapsului în vară.

Victoria Syriza va zgudui, fără îndoială, pieţele luni, spun unii analişti, şi va relansa dezbaterea privind criza în Europa. Aceştia cred că BCE a luat decizia îndrăzneaţă şi istorică joi, de a cumpăra obligaţiuni ale statelor membre zonei euro, pentru a anticipa consecinţele acestui rezultat în Grecia.

Potrivit altor opinii, chiar dacă alegerile din Grecia aduc “un aer de incertitudine” pe pieţele globale, trebuie avut totuşi în vedere că Syriza nu va mai vrea părăsirea zonei euro, iar Europa este mai puţin vulnerabilă la un exit al Greciei decât acum trei ani. Totuşi, o noua criză la periferia zonei euro nu poate decât să adauge îngrijorări, în condiţiile în care relansarea creşterii economice în Europa întârzie.

După ce a împrumutat aproape 278 de miliarde de dolari de la UE şi FMI, următorul guvern de la Atena va trebui să negocieze tranşa finală din împrumut. Iar un guvern al Syrizua va tensiona relaţiile cu creditorii şi ar putea, spun analiştii, avea ca efecte o creştere a volatilităţii pe pieţe care ar putea anula efectele relaxării cantitative anunţate joi de BCE.

Totuşi, Mario Draghi a afirmat că BCE nu va achiziţiona mai mult de 33% din datoria unei singure ţări, ceea ce înseamnă că Grecia nu va putea accesa programul BCE de cumpărare de bonduri guvernamentale cel puţin până în iulie.

În ultima lună, bondurile greceşti au avut cele mai proaste randamente dintre toate cele 34 analizate de Bloomberg. Iar indexul bursei de la Atena are cele mai slabe performanţe, în aceeaşi perioadă.

Guvernul de la Atena vs. creditorii internaţionali

Anul 2014 a fost unul de dialog agitat între guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali. După doi ani extrem de grei, din 2012 şi până în 2014, Antonis Samaras a început să întrevadă efecte benefice ale politicii de austeritate. Numai că acestea nu au fost simţite şi de către grecii obişnuiţi, care simt că le-a ajuns cuţitul la os, după cum spun cei mai mulţi. Grecia a ieşit din recesiune, pe hârtie, dar cetăţenii ei, nu.

Guvernul şi autorităţile europene au anunţat triumfători emisiunea de bonduri greceşti din aprilie 2014, pentru prima dată după 4 ani de zile. Şi bugetul Greciei a înregistrat un mic surplus: veniturile din taxe au acoperit cheltuielile publice, dar nu şi dobânda la împrumuturi.

Alegerile europene, câştigate de Syriza, i-a pe politicienii din Noua democraţie să decidă că 2014 este anul în care nu se mai pot lua alte măsuri nepopulare. Premierul Samaras a remaniat cabinetul, eliminând reformiştii şi aducând populiştii din partidul său, pentru a face faţă asaltului Syriza.

Prioritatea premierului a devenit încheierea programului de bailout, atât de constrângător. Grecia ar fi renunţat la tranşe din împrumut în 2014 şi s-ar fi finanţat prin emisiunea de bonduri. Misiunile UE şi FMI s-ar fi rărit, iar premierul grec spera să poată să obţină o victorie până la finalul anului.

Dar ca planul să funcţioneze, ar fi fost nevoie să treacă un examen al troicii, care ar mai fi eliberat o tranşă de 7,2 miliarde de euro din ajutorul financiar.

Numai că Grecia avea nişte restanţe: reforma sistemului de impozitare, al celui de pensii, al salarizării funcţionarilor publici, sau bancar.

Oficialii greci au încercat amânarea acestor reforme, o altă reducere a pensiilor şi o creştere a taxelor fiind considerată sinucidere politică. Iar creditorii internaţionali, înţelegând situaţia, a decis să se întâlnească pe teren neutru cu guvernul grec, la Paris, în septembrie, pentru a vedea ce măsuri sunt totuşi pregătiţi să ia grecii.

Oficialii de la Atena au fost însă vagi, au testat terenul, fără a avea intenţia unor decizii clare. Troika a propus mai mult timp să analizeze extinderea programului de bailout în 2015, dar nu încheierea acestuia până la Cărciunul din 2014. Iar grecii au afirmat că nu mai vor bani după luna decembrie, când urmau să se finanţeze de pe piaţă.

Antonis Samaras a căutat şi sprijinul Angelei Merkel, argumentând că dacă guvernul grec va fi prea mult presat de creditorii internaţionali, riscul de a avea comuniştii la putere la Atena va devni practic o certitudine.

Aşa că reformele care mai rămăseseră de făcut ar fi putut fi amânate şi prevăzute de un program post-bailout, dar care ar fi eliminat constrângerile troicii pentru Grecia.

Germania şi-a dat seama că Atena  vrea să amâne reformele şi să aibă şi să aibă şi mai multă libertate. În octombrie, guvernul a amânat adoptarea legii bugetului, ceea ce a înfuriat din nou creditorii internaţionali. Asta ar fi însemnat că datornicii greci ar fi putut să îşi plăptească restanţele în 100 de tranşe lunare.

Rezervele creditorilor internaţionali au fost un avertisment pentru investitori, care au devenit suspicioşi, iar  bondurile greceşti s-au devalorizat, ceea ce a complicat şi planurile Atenei de a fi capabilă să se finanţeze de pe pieţe.

A reînceput un dialog tensionat între guvernul grec şi FMI, primul arătându-se dispus la concesii şi luarea unor măsuri nepopulare, în final. Mesajul creditorilor a fost că nicio ţară care nu îşi face temele nu va mai primi bani, însă chiar şi Comisia Europeană  şi BCE au avertizat că Grecia pare să fi  trecu de limita suportabilităţii în privinţa măsurilor de austeritate.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Premierul Samaras a riscat în decembrie cerând alegerea preşedintelui, mai ales în condiţiile în care succesul pe care îl dorea până la sfârşitul anului 2014, finalizarea programului de bailour, nu a fost obţinut.

Analiştii şi oficialii europeni cred că Grecia va avea nevoie de prelungirea acestui program, dar venirea la putere a Syriza lasă lucrurile în suspans.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Noua impartire a lumii se face asa cum a fost gandita initial, dupa cel de-al doilea rezboi mondial, grecii la rusi si noi cu Europa de Vest. Doar un ghinion pentru noi a facut ca Grecia sa fie schimbata cu Romania.
    Sper sa ramana asa, cum este acum.
    Pacat de greci.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Noua impartire a lumii se face asa cum a fost gandita initial, dupa cel de-al doilea rezboi mondial, grecii la rusi si noi cu Europa de Vest. Doar un ghinion pentru noi a facut ca Grecia sa fie schimbata cu Romania.
    Sper sa ramana asa, cum este acum.
    Pacat de greci.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: