Ponderea cheltuielilor gospodăriilor din România pe alimente şi băuturi non-alcoolice, de 26% din totalul cheltuielilor de consum, a fost cea mai mare din UE în 2019, deși a scăzut de la 27,3% în 2009, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.
Media la nivelul UE este de 13% din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice. România este urmată de Lituania (20,2%) şi Estonia (19,3%).
Cele mai mici proporții din buget pentru alimente au familiile din Irlanda (8,6%), Luxemburg (8,9%) şi Austria (9,7%).
Ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre UE, inclusiv în România, între 2009 şi 2019.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Lituania (de la 25,4% din totalul cheltuielilor de consum în 2009 până la 20,2% în 2019), urmată de Malta (scădere de 3,5 puncte procentuale) şi Polonia (scădere de trei puncte procentuale).
O mie de miliarde pe mâncare în UE
Ponderea cheltuielilor pentru alimente din totalul celor de consum a crescut în şapte state membre UE: în Cehia (de la 14,2% din totalul cheltuielilor de consum în 2009 până la 15,5% în 2019, + 1,3 puncte procentuale, pp), urmată de Slovacia (+ 1,1 puncte procentuale) şi Ungaria (creştere de 0,5 puncte procentuale).
Gospodăriile din UE au cheltuit peste 956 miliarde de euro (echivalentul a 6,8% din Produsul Intern Brut al UE) pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, în 2019.
Este a treia mare categorie de cheltuieli ale gospodăriilor după cheltuielile pentru „locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili”, care au reprezentat 23,5% din totalul cheltuielilor de consum, şi „transport” cu 13,1%.
