Gospodăria românească – Creștere de proporții a veniturilor și modificări importante în structura acestora

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2016 arată că cel puțin la nivelul cifrelor nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut considerabil față de același trimestru din precedent ( +15,2%).

Astfel, venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat de la 2.577 lei la 2.969 lei iar venitul pe membru de familie s-a majorat de la 967 lei la 1.119 lei de persoană.

De reținut, tendința de scădere a numărului de persoane dintr-o familie a continuat ( de la 2,66 peroane/familie la 2,65 persoane/familie, ceea ce a amplificat la 15,7% avansul veniturilor la nivel individual.

În condițiile în care prețurile au scăzut în intervalul ianuarie – martie cu 2,6% față de anul precedent, creșterea veniturilor în termeni reali a fost încă și mai mare, de 18,3% pe familie și 18,8% pe individ.

Veniturile bănești au înregistrat un avans notabil (+13,6% pe familie și +14,1% pe persoană) dar situat sub media per total.

Cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul veniturilor în natură, care au urcat cu nu mai puțin 24,6% în raport cu același trimestru din anul precedent (ciudat faptul că împărțirea dă aceeași cifră și pe familie și pe persoană), urmare probabilă a unui an agricol mult mai bun.

Ar fi de subliniat scăderea ponderii veniturilor bănești ( de la 85,8% la 84.6% din veniturile totale ), deși atât ponderea veniturilor salariale ( care au trecut, în premieră, pragul de 55%) cât și a celor din agricultură s-a majorat semnificativ.
Explicația constă în diminuarea vizibilă a ponderii veniturilor din prestații sociale, care de la 25,2% din total au ajuns să reprezinte doar 22,4%.

Contravaloarea consumului agricol din resurse proprii a ajuns să reprezinte 14,1% din total venituri de la numai 12,6% în anul anterior. Fenomenul amplificării autoconsumului semnifică o evoluție inversă celei către economia de piață și a afectat gradul de fiscalizare la nivelul economiei.

Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+12,3%, de la 1.151,59 lei până la 1.293,25 lei) a fost mai mică decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (21,7%, de la 752,72 lei până la 916,12 lei).

Astfel, decalajul de nivel de trai dintre urban și rural s-a redus de la circa 53% la 41% dar rămâne destul de pronunțat.

Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat scăderea cu două procente a părții care revine cheltuielilor bănești în favoarea consumului agroalimentar din surse proprii.

Demn de reținut, în mediul urban, acesta s-a micșorat de la 7,3% la doar 6,9% dar în rural s-a consemnat fenomenul invers și încă la o scară destul de importantă (de la 26,5% la 31% din cheltuielile totale).

Ar mai fi de semnalat două evoluții.

Prima, în pofida reducerii generalizate a TVA la alimente, surprinzător, diminuarea cheltuielilor bănești s-a concentrat preponderent pe segmentul serviciilor.

A doua, ponderea sumelor alocate pentru plata impozitelor și taxelor s-au majorat cu aproape un punct procentual, a depășit pe cea a alimetelor și băuturilor și se îndreaptă rapid spre o cincime din total.