Ministrul Justiției nu se consideră responsabil pentru impactul neașteptat de mare al aplicării legii recursului compensatoriu. Într-o postare pe Facebook, Tudorel Toader explică, printre altele, că nu era ministru când s-a adoptat reglementarea, iar legea a fost supervizată atât de CSM, cât și de CCR.
Legea recursului compensatoriu prevede că deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate la 30 de zile de stat în penitenciar în condiţii improprii.
Miercuri, cu o zi înainte de intrarea în vigoare a reglementării, ministrul susținea că se cunoaște clar numărul beneficiarilor legii.
Joi, în prima zi de funcționare a legii, au fost eliberați condiționat 529 de deținuți, alte 3.349 de persoane urmând a fi trimiși acasă imediat după ce dosarul lor va fi aprobat de comisiile din cadrul penitenciarelor.
Vineri, Toader a recunoscut că impactul este mult peste așteptări.
Numărul mare de condamnați care beneficiază de lege a declanșat critici aspre la adresa autorităților, pe diferite canale sociale, mulți oameni temându-se că va urma un val crescut de infracțiuni.
Ministrul Toader a postat pe Facebook un mesaj purtând titlul „Simple precizări privind recursul compensatoriu”, în care spune că „studiul de impact se face în procedura de legiferare şi nu în faza de aplicare a legii”, adică ar fi trebuit realizat înainte ca el să fie ministru.
De asemenea, el enumeră două instituții care au aprobat recursul compensatoriu:
- pe 29 noiembrie 2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţiile menţionate în anexa ataşată fişei proiectului de la Senat
- ulterior, CCR a respins criticile de neconstituţionalitate”
Proiectul de lege a fost transmis de la guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31.01.2017 și aprobat în martie 2017.
În forma elaborată de Guvern, se prevedea faptul că, „în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut”.
Parlamentul a modificat însă prevederile, introducând un beneficiu de șase zile pentru fiecare 30 de zile executate într-un spațiu de 4 mp pentru fiecare deținut, ceea ce a dus automat la creșterea numărului de deținuți vizați de lege.
Acest mecanism de liberare condiționată a fost aprobat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în condițiile în care statul român are de plătit despăgubiri de 1,6 milioane de euro pentru condițiile din penitenciare. Numărul sesizărilor către CEDO a crescut, în 2016, cu 108%.
