Țările nord-europene se grăbesc să se adăpostească sub umbrela de securitate a Washingtonului, semnalând o schimbare majoră care a avut loc în cadrul NATO, constată Politico.
E vorba de îngrijorări crescute cu privire la agresivitatea Rusiei, dar și de speranța că, în caz de nevoie, reacția americană poate asigura un răspuns rapid inclusiv la nivelul NATO, ca întreg.
Șase state nordice sub umbrelă americană
Noile pacte multianuale cu Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia și Lituania, semnate toate în luna decembrie, permit trupelor americane să opereze în respectivele țări, cu personal și echipamente care pot fi rapid desfășurate în caz de urgență.
După ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014, Suedia și Finlanda au început să apropie de NATO și de națiunile care compun alianța, facilitând o prezență de facto a NATOi în Nordul Înalt care nu existase anterior.
Cele două state, împreună cu vecinii lor baltici de la sud, sunt țări din prima linie ce urmăresc cu atenție coastele Mării Baltice pentru activitatea rusă și se vor bucura de prezența sporită a SUA.
„Motorul cheie pentru toate aceste acorduri este invazia Rusiei, preocupările cu privire la securitatea europeană și nevoia de a avea mai multe forțe americane în est, în special cazul Finlandei”, a declarat Max Bergmann, directorul Programului Europa, Rusia și Eurasia la Centrul pentru Studii strategice și internaționale.
Duble asigurări pentru Finlanda și o reacție a Moscovei
SUA au semnat luni cel mai recent pact cu Finlanda. Moscova a răspuns rapid și l-a chemat pe ambasadorul finlandez șa Moscova să se plângă de acest acord. Intrarea Finlandei în NATO în aprilie a fost o pastilă deosebit de amară pentru Moscova, care era relativ mulțumită de statutul de nealiniat al țării. Acum, Finlanda deține cea mai lungă graniță a NATO cu Rusia, care se întinde pe aproape 1.300 km, de la Marea Baltică până la Arctica.
Helsinki spune că Moscova folosește migrația ca armă de-a lungul graniței ruso-finlandeze, încurajând migranții din alte țări să încerce să treacă în Finlanda, determinând o serie de închideri de puncte de trecere din partea Finlandei. Acest lucru a adăugat un sentiment de urgență pentru semnarea unui acord de securitate cu Statele Unite.
Cu doar câteva zile în urmă, Vladimir Putin a anunțat că Rusia va reînvia ”cartierul militar Leningrad”, un grup militar rusesc dispărut de mult, care se învecinează cu Finlanda, și va detașa noi unități militare acolo.
Decenii de neutralitate uitate după 2022
Washingtonul a semnat deja acorduri cu Islanda și Norvegia în anii precedenți, ceea ce înseamnă că SUA au acum cadre legale pentru a staționa trupe în toate țările din regiunea de nord a Europei. Țările nordice au, de asemenea, legături profunde de apărare între ele – toate fac parte din acordul de cooperare nordică în domeniul apărării, un pact care înlătură barierele în calea cooperării în domeniul apărării dintre țările din zonă.
Schimbările care s-au petrecut în Europa începând cu 2022 au fost unele istorice. Nu numai că Finlanda și Suedia au răsturnat decenii de neutralitate, dar în acest an Danemarca a pus capăt la trei decenii de neutralitate, aderând la Acordul de cooperare structurată permanentă al UE – cadrul pentru cooperarea în domeniul apărării între țări – precum și la Agenția Europeană de Apărare.
Dar nimic nu a subliniat accentul reînnoit pe descurajare și apărare în Europa, ca evenimentul de la Pentagon organizat vinerea trecută, când Lituania, Letonia și Estonia au actualizat toate acordurile existente cu Washington pentru a reflecta noile planuri de desfășurare militară NATO, pregătirea trupelor ucrainene și proiectele de cooperare cibernetică.
O cursă a alianțelor strategice în nordul Europei
Tuuli Duneton, subsecretar pentru politica de apărare al Ministerului eston al Apărării, a declarat după semnare că acordul actualizat, care durează până în 2028, prevede „prezența militară americană în Estonia, cooperarea în domeniul apărării cibernetice și apărarea comună baltică.”
Accentul mai larg pe desfășurarea de trupe a fost subliniat luni, când Germania și Lituania au semnat un pact istoric pentru a staționa pe baze permanente 5.000 de soldați germani în națiunea baltică, o mișcare aproape de neconceput în urmă cu doar doi ani.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a descris noul acord pe 10 ani al țării sale cu SUA, semnat marți, drept o „renovare a apărării daneze”. Într-adevăr, politica țării din 1953 a fost să nu aibă baze, focoase nucleare și nicio activitate militară aliată pe teritoriul său.
Odată ce parlamentarii danezi vor aproba oficial acordul cu SUA, acesta va deschide ușa prezenței militare americane în bazele aeriene din Karup, Skrydstrup și Aalborg.
Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord la Consiliul Atlantic, a spus că, luate împreună, noile acorduri de apărare vor crea o regiune cu o prezență puternică a Statelor Unite „când vine vorba de a reacționa rapid, având informații și capacitate de supraveghere pentru a acționa și preventiv, și pentru a descuraja.”
„Aliații, inclusiv SUA, vor dori să treacă peste granițe, iar nordicii vor dori să opereze împreună atât în aer, pe uscat și pe mare. Pentru asta ne pregătim”, a adăugat ea.
***
