Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat luni, în cadrul unei vizite de lucru în Germania, în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas, anunță Agerpres, care citează agenţiile EFE şi Ukrinform.
Președintele Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.
„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul format Normandia sau lansarea unui nou format”, a spus Volodimir Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, notează EFE.
Președintele Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu cancelarul Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.
Este o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas nu a dat rezultate, comentează agenţia de presă spaniolă.
Cancelarul Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor formatului Normandia, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţilor Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.
La rândul său, președintele Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul formatului de negocieri Normandia pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.
Cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax Ucraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.
Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut.
„Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.
Cancelarul Angela Merkel a repetat angajamentul german pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană până în 2024, o problemă cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.
Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.
Cu această ocazie, președintele Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.
Preşedintele ucrainean a pledat, totodată, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în “formatul Normandia”, lucru pe care Angela Merkel l-a respins.
