Aproximativ 30% din reprezentanții generației Z care își dorește să se angajeze în România intenționează să lucreze în domenii tehnice precum IT, software, hardware, inteligență artificială, gaming, inginerie, electronică sau telecomunicații, conform ultimului studiu “Insights PulseZ”. Analiza mai arată că una dintre marile probleme ale primei generații născute cu internet este nivelul scăzut de digitalizare din economia și societatea românească.
Sondajul a fost efectuat în rândul unui eșantion reprezentativ național din mediul urban și rural, cu 1.200 de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani.
Tinerii din generația Z s-au născut după 1995 și au crescut într-o lume modelată de internet. „Sunt practici, inteligenți și le place să preia conducerea, deoarece sunt curajoși. Sunt mai nerăbdători și mai agili decât predecesorii lor din generația Millennials și caută noi provocări și impulsuri continuu”, îi caracterizează autorii studiului.
Studiul mai arată că unul din trei tineri plănuiește să se angajeze în România, în timp ce 21% vor să își continue studiile tot în țară. Sunt 12% care vor să lucreze în străinătate și tot atâți cei care vor să-și deschidă o afacere.
Mod foarte diferit de a-și alege cariera, comparativ cu generațiile anterioare
Studii anterioare arată că această generație își alege cariera într-un mod diferit față de alte generații, deoarece o privesc ca pasiune, nu ca pe o simplă meserie.
Criteriile în funcție de care tinerii din generația Z își aleg angajatorul:
- cel mai mult contează să le placă ceea ce fac (82%)
- echipa și atmosfera de lucru au de asemenea o importanță semnificativă (63%)
- pachetul salarial și flexibilitatea programului (60%).
Ierarhia domeniilor preferate s-a schimbat semnificativ:
- Dacă în 2020, unul din doi tineri își dorea să fie antreprenor sau manager, în 2021, pe lângă domeniile tehnice care cumulează opțiunile a 30% dintre respondenți, domeniile umaniste precum psihologie, resurse umane, sunt alese de 1 din 4 dintre respondenți.
- Următoarele opțiuni profesionale vizează medicină/wellbeing (17%) și educație/training (15%).
Cine sunt cei care doresc să lucreze în domenii tehnice:
- 70% dintre doritorii de domenii tehnice sunt băieți
- 59% dintre ei spun că își doresc să învețe mai multe lucruri ce țin de domeniul tehnologiei (programare, robotică) pentru a se dezvolta (față de 37% la nivelul general al eșantionului).
- O altă competență ce se dorește a fi dobândită de 39% dintre reprezentanții acestui segment este munca în echipă, semnificativ mai mult față de procentul de 26% la nivel de eșantion.
- 44% dintre cei care doresc să lucreze în domenii tehnice vor să se angajeze în România, mult mai mulți față de nivelul eșantionului total (30%).
- Să le placă ceea ce fac este cel mai important (76%), alături de împlinirea personală (52%).
- Viitorii ingineri și IT-ști studiază la un profil real în prezent (91%) și majoritatea dintre ei stau cei mai mult pe Instagram (27%).
Ce-i motivează – „împlinirea personală”, mai importantă decât cariera:
- Tinerii generației Z sunt motivați în primul rând de „împlinirea personală” (55%)
- urmează independența financiară (50%)
- sănătatea (43%)
- nevoia de dezvoltare psihică și emoțională (36% față de 31% în 2020)
- o carieră de succes (31% față de 36% în 2020).
Lipsa digitalizării, una dintre cele mai mari probleme ale generației Z:
- Puțini dintre cei ce fac parte din Gen Z sunt activi pe piața muncii, însă acest lucru nu este un factor care să-i descurajeze din dorința de a învăța abilități precum organizarea personală ce privește gestionarea timpului și productivitatea (60%), educația financiară/investiții (60%, în creștere cu 9% față de anul precedent) sau dezvoltarea abilităților sociale de tip comunicare, empatie și leadership (54%).
- În 2021 tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească față de acum un an. Cele mai importante lipsuri percepute în ceea ce privește dorința de educație sunt resursele financiare (77%), iar la distanță consistentă urmează lipsa consilierii în carieră (59%) și problema birocrației și lipsa digitalizării (55%).
Concluzii pentru angajatorii tinerilor din generația Z:
Angajatorii ce doresc să se apropie și să interacționeze cu potențialii lor tineri angajați, ar trebui să-i abordeze pe rețelele sociale unde acestora le place să-și petreacă timpul. Conform studiului, pe primul loc în topul platformelor social media utilizate de tinerii între 16-21 de ani este Instagram (38%), urmat de Facebook (19%) și Youtube (15%). Popularitatea se schimbă însă pentru cei cu vârsta între 22-24 de ani, primul loc fiind ocupat de Facebook (28%), Youtube (23%) și Instagram (18%).
Generația Z ar putea schimba „echilibrul de putere” dintre angajator și angajat la un model în care, în loc ca angajații să încerce să se încadreze într-o cutie numită „fișa postului”, organizațiile vor trebui să adapteze munca în funcție de setul de abilități ale angajatului.
Generația Z va cere o personalizare mai mare a ceea ce fac la muncă pentru a-și putea crea un job care să-i satisfacă și care să se alinieze cu dorințele lor.
Pentru ca angajatorii să atragă și să-i rețină pe cei mai buni și mai străluciți din această generație, va fi nevoie de o gândire diferită. Angajatorii vor trebui să înțeleagă comportamentele și tendințele unei generații care se așteaptă la mult mai multă personalizare în ceea ce privește modul în care doresc să fie tratați de către angajatorul lor și care caută mai mult decât să se potrivească într-o formă deja decupată.
Studiul a fost coordonat de către echipa programelor naționale „Vreau să fiu Antreprenor” și „Insights”, din cadrul organizației non-guvernamentale Romanian Business Leaders (RBL).
