Generalul Ben Hodges: Rusia trebuie oprită în Ucraina
vineri

3 decembrie, 2021

Generalul Ben Hodges: Rusia trebuie oprită în Ucraina

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 noiembrie, 2021

În timp ce Rusia își flexează mușchii în Ucraina și Belarus, China testează o rachetă cu capacitate nucleară, iar SUA își îndreaptă privirea către Pacific, UE reacționează în modul ei favorit: cu un document de politici.

Miniștrii apărării din UE au discutat marți pentru prima dată despre așa-numita „Busola strategică”, un plan menit să întărească capacitățile militare ale blocului, pe fondul conștientizării că Europa  nu se poate baza întotdeauna pe americani sau pe NATO pentru acoperire.

Însă propunerile prezentate în proiectul de 28 de pagini nu fac altceva decât să evidențieze decalajul dintre ambiție și realități: cheia de boltă a planului o reprezintă crearea unei forțe de reacție rapidă, de până la 5.000 de soldați, pe care UE ar putea-o trimite în zonele de conflict începând cu 2025.


În acest context, generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa în perioada 2014-2017, acum președinte al Centrului de Analiză a Politicilor Europene, publică în Politico o opinie în care afirmă:

”Dacă puterea diplomatică și economică combinată a UE, împreună cu Statele Unite și Marea Britanie, nu pot determina rapid  Rusia să părăsească drumul pe care s-a angajat, atunci ne așteaptă o iarnă lungă și rece.”

(Citiți și:Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră”)

În cele ce urmează, opinia generalului (r) Ben Hodges:

”În ultimele câteva săptămâni, Occidentul a văzut din ce în ce mai multe fațete ale întregului potențial de forță al agresiunii ruse. Acestea includ o consolidare militară amenințătoare la granița cu Ucraina, utilizarea pieței de energie ca armă  împotriva Republicii Moldova și sprijinul pentru războiul hibrid al Belarusului, care împinge migranți peste granița sa cu Uniunea Europeană.

O lipsă de claritate în a citi intențiile Moscovei și refuzul Kremlinului de a respecta legislația și acordurile internaționale nu fac decât să agraveze situația. O extindere a conflictului din Ucraina poate să nu fie pe agenda Kremlinului, dar Rusia mutat cele mai multe piese la locul lor în cazul în care ar alege să facă acest lucru.


Având în vedere amenințarea din ce în ce mai evidentă, UE a fost în sfârșit nevoită să reacționeze. Dar declarațiile puternice de solidaritate cu Polonia, Lituania și Letonia vor însemna prea puțin dacă nu sunt susținute de măsuri concrete care să ajute la protejarea națiunilor din estul Europei. Avem nevoie de un efort european concertat pentru a descuraja agresiunea rusă sub toate formele ei.

Campania acerbă a Rusiei de subminare a guvernului ucrainean a combinat agresiunea militară tradițională cu tactici de război hibrid – atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale, dezinformare politică și atacuri mascate pe piețele comerciale și energetice.

De la invazia militară a Crimeei și a Ucrainei de Est de către Rusia, în 2014, peste 14.000 de ucraineni au fost uciși. Până în prezent, forțele ruse, inclusiv separatiștii pe care îi conduc, îi sprijină și îi susțin, continuă să încalce deciziile de încetare a focului, ucigând și rănind soldații ucraineni. Și împiedică constant Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa să își îndeplinească misiunea de monitorizare în și în jurul Regiunii Donbas din Ucraina.

Deși nu este clar dacă Rusia intenționează să captureze sau să ocupe Ucraina sau alte părți din stat , este foarte clar că Kremlinul este pregătit să-și folosească toate capacitățile pentru a impune în această țară noi linii de demarcație pe care președintele rus Vladimir Putin a refuzat până acum să le definească.

Rusia a demonstrat în repetate rânduri că nu ține cont de dreptul internațional și a condus atacuri asupra teritoriului occidental. Ocupația continuă în 20% din teritoriul Georgiei, forțele ”de menținere a păcii” sunt în continuare în Transnistria și acte de sabotaj în Republica Cehă, Germania, Muntenegru și Regatul Unit au demonstrat aceeași desconsiderare flagrantă pe care Rusia continuă să o manifeste în Ucraina.

În paralel cu eforturile militare, Rusia a continuat războiul economic împotriva Ucrainei. Înainte de invazie, Rusia a interzis exporturi-cheie ucrainene și a blocat aprovizionarea cu gaz a Ucrainei. Și-a instruit băncile să reducă finanțarea industriilor ucrainene, să închidă fabrici și să anuleze proiectele de infrastructură critică.

Sub presiune economică, scăparea Ucrainei a fost de a accepta ”salvarea” de la Rusia, care a acordat regimului Ianukovici un împrumut în 2013. Acum, Rusia a dat în judecată Ucraina la Curtea Supremă a Regatului Unit, încercând să obțină plata împrumutului de 3 miliarde de dolari.

Agresiunea militară, economică și cibernetică a Rusiei a costat Ucraina deja mult peste aceste 3 miliarde acceptate cu mare lejeritate de fostul președinte Viktor Ianukovici, un aliat al Kremlinului care a fugit ulterior în Rusia după demonstrațiile de la Maidan din 2014.

Dacă sistemele noastre judiciare nu pot proteja Ucraina împotriva „legislației” Kremlinului, ne putem aștepta la o utilizare din ce în ce mai mare a acestui tip de tactici în viitor.

Acesta este comportamentul clasic al Rusiei – utilizează toată gama de instrumente, pârghii, amenințări, dezinformare  pentru a menține dezechilibre, pentru a destabiliza granița UE și pentru a prezenta occidentului Ucraina drept stat eșuat.

Liderii UE ar trebui să fie deja familiarizați cu aceste tactici – Rusia a sponzorizat atacuri cibernetice în Polonia și Germania, a condus campanii de dezinformare în Italia și Spania și a condus numeroase campanii de dezinformare legate de pandemia de coronavirus.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Deși reuniunile la nivel înalt, inclusiv summitul UE-Ucraina, pot lăsa impresii pozitive, acestea nu reușesc să ofere un sprijin real Ucrainei împotriva agresiunii ruse. Acest lucru trebuie să se schimbe înainte de a fi prea târziu.

UE are toate motivele să sprijine Kievul în acest moment critic al istoriei. Ucrainei, o națiune europeană care și-a arătat constant dorința de integrare cu Occidentul, îi este încălcată zilnic suveranitatea de către Kremlin. Dacă puterea diplomatică și economică combinată a UE, împreună cu Statele Unite și Marea Britanie, nu pot determina rapid  Rusia să părăsească drumul pe care s-a angajat, atunci ne așteaptă o iarnă lungă și rece”.

Etichete: , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr