joi

27 ianuarie, 2022

Război hibrid la porțile Europei: Rusia/Belarus vs. UE/Polonia. Începutul

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 noiembrie, 2021

Ceea ce părea la început a fi o ”criză a migrației” s-a dovedit a fi un veritabil război hibrid, cu riscul iminent de confruntare armată, război hibrid declanșat prin interpuși de Rusia.
Inițial a fost doar o ipoteză analizată în cercurile de specialitate. Acum ea nu mai e doar o ipoteză, ci intră și în discursurile și poziționările oficiale.
Teoria este susținută de pozițiile, acțiunile și inacțiunile Moscovei, dar și de ritmul în care înalți oficiali europeni încep să construiască alianțe în confruntarea care se poartă oficial cu regimul Lukașenko, care joacă tare: are în spate sprijinul explicit al Moscovei.

Oficiali americani au confirmat că Statele Unite SUA „pregătesc noi sancţiuni împotriva Belarus, în strânsă cooperare cu UE şi cu alţi parteneri”. Criza provocată de Belarus a constituit punctul central al întâlnirii de miercuri, de la Washington, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele american Joe Biden.

Implicarea SUA și a NATO marchează o întorsătură bruscă în disputa UE cu Alexander Lukașenk, care a început la începutul verii, de când vecinii Belarus au sesizat un flux din ce în ce mai consistent de din Orientul Mijlociu și Africa. După o anchetă, UE a constatat că Belarus facilitează primirea de migranți pe care îi redirecționa spre Polonia, Lituania și Letonia.

Confruntarea cu Belarus urcă în categoria ”atac la adresa democrației”


”Este o provocare la adresa întregii Uniuni Europene. Nu este vorba de o criză a migrației, ci de o încercare a unui regim autoritarian de a-și destabiliza vecinii democrați”, a afirmat Ursula von der Leyen după întâlnirea cu Joe Biden.

Un oficial european a confirmat pentru Politico suspiciunea că ”fie direct, fie prin interpuși din Belarus, Rusia este tentată să testeze UE și Alianța Transatlantică alimentând tensiunile”. Sursa Politico a precizat că astfel de ”răutăți geopolitice” ar urma modelul de comportament al lui Vladimir Putin în Libia și Republica Centrafricană.

Președintele SUA nu a apărut în fața presei după întâlnirea cu președintele Comisiei Europene, însă un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe a confirmat ulterior că SUA „pregătesc noi sancţiuni în strânsă cooperare cu UE şi cu alţi parteneri”.

Dacă guvernul belarus „nu schimbă imediat macazul”, SUA vor impune sancţiuni în aşa fel încât Minskul „va da socoteală pentru atacurile sale persistente la adresa democraţiei, drepturilor omului şi normelor internaţionale” şi pentru „exploatarea neînduplecată şi manipularea” migranţilor, a declarat oficialul american.

SUA sunt „profund îngrijorate” de acţiunile inumane comise de regimul Lukaşenko, care au generat o criză în relația directă cu Polonia şi în relația generală cu Uniunea Europeană.

Militarii duc mâna la armă și cer politicienilor să decidă dacă e cazul să implice NATO

Miniștrii europeni ai Apărării sunt profund îngrijorați de faptul că această criză a migrației s-ar putea rapid transforma într-un conflict de frontieră.


”Potențialul de escaladare este extrem de ridicat”, a afirmat miercuri ministrul estonian al Apărării, Kalle Laanet, la Conferința anuală Baltică pe Apărare.

Avertismente similare au lansat și omologi din Grecia, Lituania și Marea Britanie, după ce marți Polonia a acuzat direct Rusia că ajută Belarus să ”alimenteze” această criză.

Comandantul forțelor armate estoniene, Martin Herem, nu crede totuși că Belarus se pregătește, în spatele acestei crize, de o confruntare armată cu Polonia. Herem este însă convins că, în lipsa resurselor suficiente, lui Lukașenko îi convine să întrețină ”un conflict de joasă intensitate”.

În acest moment, oficialii europeni cred că UE trebuie să se preocupe să ofere Poloniei – dar și Lituaniei și Letoniei – logistica și resurse pentru a bloca valul de migranți.

Pe termen mediu însă, militarii afirmă că liderii politici trebuie să decidă dacă este sau nu cazul pentru o implicare a NATO. Ministrul britanic al Apărării crede că problema trebuie să rămână de competența UE, care are datoria să își apere și securizeze granițele. ”Din momentul în care problema devine una militară lucrurile ar escalada într-o direcție foarte dificilă… Problema ar deveni una a NATO și de aici am intra într-un teritoriu foarte, dar foarte, primejdios”, afirmă oficialul britanic.

Ministrul adjunct al Apărării din Lituania are o opinie divergentă: ”Este o chestiune de competența NATO pentru că escaladarea conflictului este posibilă. Asta este natura unui conflict hibrid, unde trebuie să ai pregătite și scenarii militare”.

Și alți oficiali prezenți la Conferința Baltică pe Apărare au susținut implicarea NATO după modelul cooperării Alianței cu Frontex în Marea Egee și au sugerat că NATO ar putea juca un rol complementar în apărarea frontierei Poloniei cu Belarus fie și prin trimiterea unor capacități aeriene de supraveghere.

Rusia își trimite bombardierele

Două bombardiere strategice rusești de tip Tu-160, avion cunoscut sub numele de „Lebăda Albă”, au exersat joi misiuni de luptă deasupra spațiului aerian al Belarusului. Demonstrația de forță vine la doar o zi după ce Rusia a trimis avioane militare în acestă țară pentru a-și manifesta sprijinul față de regimul lui Aleksandr Lukașenko.

„Monitorizăm în mod constant situația de la graniță. Pot chițăi sau zbiera cât vor. Da, acestea sunt bombardiere care pot lansa arme nucleare. Dar nu avem alte opțiuni”, a spus președintele bielorus Aleksandr Lukașenko.

Miercuri, în condițiile în care migranții au făcut noi încercări de a pătrunde în Uniunea Europeană pe parcursul nopții, Moscova și-a trimis două bombardiere strategice Tu-22M3 pentru a testa sistemul defensiv aerian al Belarusului.

Ministrul Apărării din Belarus a declarat că armata belarusă va fi nevoită „să ia măsurile necesare”, atât independent cât și în colaborare cu Rusia, în cazul în care Polonia va continua să-și sporească numărul de militari la granița dintre cele două state.

”Importul” Belarus de imigranți și ”exportul” lor către UE: Mecanismul care produce migranți

Franţa fost unul dintre primele state europene care au acuzat familia preşedintelui bielorus Alexandr Lukaşenko că ar fi în spatele unui „trafic” cu fiinţe umane, „abil organizat” spre UE, prin Turcia şi Dubai.

Presa germană a documentat însă cel mai bine ”facilitatea de import a migranților”, mai ales că majoritatea celor intrați în Polonia se îndreaptă apoi spre granița germană, respectiv spre  landurile de graniță Brandenburg, Mecklenburg-Pomerania și Saxonia.

Poliția de Frontieră din Germania spune că a depistat aproximativ 6.000 de treceri ilegale până acum în acest an.

Între 40 și 50 de zboruri noi au fost operate în ultimele săptămâni din Orientul Mijlociu la Minsk, confirma cotidianul german „Die Welt”. Anumite zboruri au aterizat pe aeroportul din Grodno, la 20 km de granița poloneză. Astfel, între 800 și 1.000 de imigranți ar intra în fiecare zi în Belarus, potrivit cotidianului german.

Deutsche Welle a aflat că cele mai multe dintre persoanele care acum forțează frontiera poloneză sunt originare din Irak. Printre cei care călătoresc spre Minsk există, însă, și cetățeni din Siria, Congo sau Camerun. 

În prezent, se crede că principalele puncte de plecare sunt trei orașe din regiunea kurdă a Irakului: Irbil, Shiladze și Sulaymaniyah. Cum Irakul a suspendat zborurile directe de la Bagdad în august, în urma presiunilor din partea UE, migranții zboară acum prin Dubai, Turcia, Liban și chiar Ucraina.

Grafic realizat de Deutsche Welle

Se pare că de vize s-ar ocupa Ambasada Belarusului din Irbil. Un agent de turism din Bagdad, care nu a dorit să își dezvăluie identitatea, a declarat pentru DW că ”ambasada a externalizat cererile de viză către o serie de agenții de turism”.

Potrivit unor relatări, călătoriile pot costa între 12.000 și 15.000 de euro (14.000 și 17.000 de dolari), care includ vizele, zborurile și transportul clandestin pe uscat, odată ce migranții ajung în Europa.

Într-un filmuleț postat pe YouTube, o companie rusă intitulată ”Made in Russia24”, care spune că oferă servicii turistice oficiale, cum ar fi vizele turistice, explică faptul că irakienii și sirienii nu mai pot călători ca turiști în Belarus cu o invitație turistică ce poartă ștampila aeroportului din care decolează. 

VIP Grub, un serviciu de pașapoarte și vize din Istanbul, susține că ajută la aducerea de persoane în Europa pe ”căi convenționale”, în contextul în care Europa are nevoie de forță de muncă străină. 

Pe pagina web a VIP Grub se menționează că, spre exemplu, companiile de transport de persoane ar avea nevoie de 1,2 milioane de refugiați. ”Profitați de această oportunitate. Plătiți-ne după sosire”, se mai poate citi. 

Situația din teren

În prezent, 3-4.000 de migranți sunt campați la granița Belarus cu Polonia și alți 10.000 pe teritoriul Belarusului, care se îndreaptă spre frontieră. Migranții nu pot să intre în Polonia, dar nu sunt lăsați nici să se întoarcă în țara din care au plecat.

Acesta este planul pus în aplicare de Belarus pe care oficialii UE îl denumesc deja „atac hibrid” ce combină elemente politice şi militare.

Grafic realizat de Deutsche Welle

Presiunea ”umanitară”, cum o descrie Belarus, apare în perioada în care imagini satelitare au confirmat informațiile potrivit cărora Rusia a masat din nou la granița cu Ucraina trupe și tehnică militară. Oficiali din Estonia consideră că cele două situații au legătură.

Aproape 20.000 de polițiști de frontieră polonezi, sprijiniți de trupe militare, sunt acum dislocați la granița cu Belarus într-o demonstrație de forță fără precedent.

Și la granița cu Lituania situația este asemănătoare, sute de migranți și-au înființat o tabără în pădurea Kapčiamiestis. Un grup de cinci sute de migranți a fost transportat la granița cu Lituania de la granița cu Polonia. Oficialii din Belarus, înarmați și purtând uniforme, ar fi instruit migranții să treacă prin pădure, noaptea, în Lituania. 

Noi sancțiuni UE. Aeroflot, Utair, Nordwind Airlines, Turkish Airlines și FlyDubai luate în vizor

Răspunsul imediat al UE la criza care stă să izbucnească violent este un nou pachet de sancțiuni. În scopul de a închide robinetul cu migranți, UE urmează să sancționeze companiile aeriene și oficialii care facilitează strămutarea de oameni la porțile Europei.

Acest al cincelea pachet de sancțiuni urmează să fie aprobat la începutul săptămânii viitoare. Pentru asta, UE va adăuga traficul de persoane pe lista de motive sub care sancționează Belarus.

Specific, UE va sancționa compania aeriană Belavia a Belarus, blocându-i contractele de leasing viitoare și pe cele în derulare. Irlanda susține inițiativa UE chiar dacă există și companii cu sediul în această țară care vor fi afectate de decizia Bruxelles.

Pe lângă Belavia, alte companii aeriene care operează zboruri suspecte la Minsk sunt, scrie Politico, Aeroflot, Utair, Nordwind Airlines, Turkish Airlines și FlyDubai. UE urmează să decidă care dintre acestea vor fi sancționate.

Separat, Comisia a anunțat că cercetează 12 state și monitorizează alte 20 de țări cu privire la transferul de migranți spre Belarus. Comisia a anunțat deja că a suspendat facilitatea de emitere de vize în regim rapid pentru oficialii Belarus.

Angela Merkel – o voce deja estompată

Cancelarul Angela Merkel a intervenit miercuri, telefonându-i lui Vladimir Putin și solicitându-i să își folosească influența asupra regimului Lukașenko pentru a opri ”exploatarea inumană și complet inacceptabilă” a migranților de către Belarus.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

O analiză Politico arată că Vladimir Putin a tratat cu indiferență solicitarea Angelei Merkel. Potrivit comunicatului emis de Kremlin, Vladimir Putin s-a oferit ”să pună UE în legătură cu Minsk” pentru a discuta problema.

În aceeași zi însă, oficiali ruși au mustrat în mod deschis UE, acuzând-o că provoacă o „catastrofă umanitară” și că încearcă să „destabilizeze” Belarus prin forțarea acestei țări să păstreze migranți pe care nu-i dorește, fără măcar să ofere țării compensații financiare.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr