Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului fiscal, ordonanță care a și fost publicată în Monitorul Oficial din aceeași zi.
Modificările introduse prin OUG 3/2017 sunt următoarele:
i) Scutire de impozit pe profit pentru companiile care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, în primii 10 ani de activitate;
ii)Pentru microîntreprinderi, ridicarea plafonului la 500.000 euro și reducerea la 1% a cotei de impozit pe venit, pentru companiile cu 1 – 9 angajați, pentru companiile fără angajați impozitul rămânând 3%;
iii)Scutirea de impozit pe salariile sezonierilor angajați hotelurilor și restaurantelor care plătesc impozitul specific conform legii promovate anul trecut;
iv)Reducerea impozitului pe venitul obținut la transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din patrimoniul personal la 0% pentru venituri sub 450.000 lei, indiferent de perioada de deținere, peste această valoare impozitul rămânând 3%;
v)Eliminarea plafonării bazei de calcul la 5 salarii medii al CAS (10,5%) și CASS (5,5%) individual pentru veniturile din salarii.
Modificările menționate la pct. i), ii) și iv) sunt incluse în programul de guvernare al PSD și nu reprezintă o surpriză pentru nimeni. Modificările de la pct. iii) și, mai ales, de la v) nu au fost însă discutate deloc înainte de această ordonanță și era, cred eu, necesară o discuție serioasă cu privire la impactul lor.
Chiar și dialogul social cerut de lege a cam fost călcat în picioare, invitația fiind trimisă vineri la ora 10:30 pentru ora 12:00, adică 90 de minute în care cineva trebuia să analizeze, să discute cu organizațiile pe care le reprezintă, să formuleze o poziție și să mai și ajungă la Finanțe…
Măsurile de la pct. ii) și iv) nu comportă prea multe comentarii, o să mă refer doar la celelalte 3.
Scutire de impozit pe profit
Este o măsură interesantă, care nu se știe însă de când va fi aplicată. Conform legii, această scutire reprezintă ajutor de stat și schema de ajutor de stat trebuie mai întâi aprobată. După ce ea va fi însă aprobată nu este foarte clar cine va putea beneficia de ea. Conform OUG, de schemă ar urma să beneficieze companiile care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare dezvoltare, așa cum este definită ea de OG 57/2002.
Dacă ne uităm în această normă, vedem că “activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea experimentală şi inovarea bazată pe cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală. Cercetarea ştiinţifică cuprinde cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă (art. 2)”. Nu există însă o definiție pentru “inovare”…
Ca să poată beneficia de această facilitate, companiile nu vor putea deci să își facă producție în baza cercetării, ceea ce este oarecum ciudat. Nu avem nici vreo condiționare de păstrare în România a IPR (drepturilor de proprietate intelectuală) astfel încât valoarea adăugată să fie creată în România și nu în străinătate… Practic, pentru a putea fi scutite, companiile care desfășoară în mod comercial activități de inovare, cercetare/dezvoltare, vor trebui să fie SPV-uri (companii de proiect) care să facă cercetare pentru alți beneficiari, din grup sau clienți externi lor, beneficiari care vor fi și proprietari ai IPR-ului create de aceste SPV-uri.
Cool! Ce facem, subvenționăm exportul de inteligență? Și mai comentăm cu privire la “multinaționalele care exportă profit”??
Cred că mult mai normal ar fi fost ca facilitatea să fie acordată companiilor care fac producție în baza unor brevete proprii. De fapt, mult mai normal ar fi să nu existe scutiri, să reducem sarcina fiscală pe muncă, să acordăm garanții de stat pentru a facilita accesul la finanțare pentru astfel de companii, să implementăm standarde care să ajute, nu să blocheze puținele companii care mai fac producție inovativă, pe bază de brevete proprii. Acolo este valoarea adăugată și acolo trebuie concentrată atenția.
Scutire de impozit pe salarii în HoReCa
Această măsură, neinclusă în programul PSD, este cel puțin ciudată, mai ales în contextul în care include referire la o lege (impozitul specific pentru hoteluri și restaurante) cel puțin discutabilă. Scutirea de impozit ar urma să se aplice doar pentru angajații marilor restaurante/complexuri hoteliere de pe litoral, nu și pentru angajații micilor afaceri care urmează să aplice regimul microîntreprinderilor și nu datorează impozitul specific. Să nu uităm și că, prin majorarea la 500.000 de euro a pragului pentru care companiile sunt obligate să aplice regimul microîntreprinderilor va crește exponențial.
Pun public următoarea întrebare: cum va putea patronul unei afaceri mici să explice angajaților lui că prietenii lor care lucrează pentru un mare hotel primesc un salariu net mai mare decât ei? Nu va fi ușor…
Nu înțeleg de ce, dacă tot se dorește atât de mult relaxarea fiscală pentru sectorul HoReCa, nu s-a decis ca scutirea să se aplice tuturor angajaților sezonieri (aici vorbim în special de litoral), mai ales că o microîntreprindere va avea de plătit semnificativ mai mult decât un mare restaurant (la un venit de 499.000 euro impozitul este de 22.500 lei, comparabil cu cel datorat de marile cluburi de pe litoral). În mod evident, scutirea ajută mai degrabă bogații din industrie și nu clasa mijlocie…
Eliminarea plafonului de 5 SM la calculul CAS, CASS
Aceasta este, de departe, cea mai discutabilă măsură din această ordonanță. Nu numai ca este în totală contradicție cu programul PSD – care insistă pe măsuri care să întărească clasa mijlocie, ci este în totală disonanță cu chiar motivul enunțat în Nota de fundamentare a OUG, și anume stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată mare.
Ar trebui să fie evident pentru toată lumea că astfel de investiții (în sectoare cu valoare adăugată mare) au nevoie de angajați calificați, de manageri experimentați, iar acești oameni trebuie bine plătiți, chiar foarte bine plătiți.
Cum stimulezi astfel de investiții dacă tu mărești sarcina fiscală pe muncă??? Ce te face să crezi că oamenii aceștia nu vor migra spre zone mai slab impozitate (micro, PFA, PFI sau pur și simplu plăți cash, la negru) sau spre țări mai calde?
În mod evident, măsura nu numai că nu stimulează investițiile dar afectează direct investițiile deja existente în puținele sectoare cu valoarea adăugată mare pe care le avem, de genul industriei IT.
Îmi este greu să cred că angajatorii vor putea să ridice din umeri atunci când angajații pe care se bazează le vor cere sa compenseze scăderea net-ului în condițiile în care mulți sunt asaltați cu oferte din străinătate… Iar asta va duce la creșterea costurilor, deci la reducerea atractivității României pentru investitori. Înțelege oare cineva asta?
Interesant este însă că doar la salarii a fost eliminat plafonul, nu și la alte tipuri de venituri (venituri din activități independente, chirii, investiții), unde plafonarea la 5 SM a CAS, CASS (după caz) a rămas… Mai mult, persoanele care obțin venituri din investiții (adică câștiguri din vânzarea de acțiuni și părți sociale, din dividende, dobânzi) nu mai datorează CASS pentru acestea dacă obțin și venituri din salarii (poate fi și minim pe sfert de normă), din pensii sau din activități independente…
Cred că avem o înțelegere complet diferită a noțiunii de “clasă mijlocie”… Personal, nu știu pe nimeni care să fie bogat din salarii sau din vreo activitate independentă. Oamenii bogați (oricum puțini) sunt bogați din câștiguri de capital, nu din muncă. Așa e peste tot. Unii angajați au ajuns bogați, dar nu din salarii, ci din SOP-uri pe care le-au primit de-a lungul timpului. Nu din salarii.
Se pare însă că pentru politicienii noștri acest lucru este greu de înțeles, și nu mă refer aici la PSD. Să nu uitam că inclusiv PNL a avut astfel de abordări în trecut.
Sunt în continuare convins că soluția pentru normalizarea reglementărilor în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii este una singură: plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor la un nivel cât mai rezonabil pentru a se stimula conformarea (5 SM este foarte mare, trebuie redusă) în funcție de suma tuturor veniturilor obținute de contribuabili, fără nicio excepție.
Numai atunci când sarcina fiscală va fi calculată în funcție de mărimea venitului și nu în funcție de tipul lui vom putea vorbi de stabilitate și predictibilitate. Până atunci, vom continua să bâjbâim, să cârpim, să promovăm soluții imorale.
Pentru că altfel cum am putea numi o legislație care creează categorii diferite de cetățeni, care divide în loc să unească?
În mod evident, o astfel de soluție ar implica și globalizarea veniturilor (reținerea la sursă trebuie să rămână însă regulă și nu contravine ideii de globalizare). Iar pentru a putea face globalizare trebuie renunțat la “contribuțiile angajatorului”, altfel adunăm mere cu pere și nu ne va da la socoteală. Soluția există, trebuie doar scoasă din sertar și pusă în dezbatere publică.
În plus, reducerea plafonului și lărgirea bazei sunt obligatorii și din punct de vedere al sustenabilității sistemului de pensii, care – știm cu toții dar nu vorbim decât puțini, va intra în mod evident în colaps odată ce generația “decrețeilor” (’67 – ’70) va ieși la pensie.
Trebuia să începem de mult o reformă în acest domeniu. Eliminarea plafonului înseamnă și că se elimină plafonul la pensii, ceea ce înseamnă că măsura aceasta amplifică problemele sistemului de pensii…
Nu este însă prima măsură pripită luată sub presiunea timpului. Au fost astfel de greșeli în trecut și în mod sigur, în lipsa unor principii solide pe care să fie așezată fiscalitatea, vor mai fi. Important este ca decidentul să înțeleagă importanța dialogului, a consultărilor și să vrea să corecteze erorile și să fie deschis la soluții care să fie win-win. Putem face ca “un pas înainte, doi înapoi”, celebra noastră zicală să devină “un pas înapoi, doi înainte” J
Ce mai urmează?
Dacă citim programul PSD, vedem că această OUG a implementat doar o mică parte din măsurile pe care s-a bazat programul electoral al marelui câștigător al alegerilor din decembrie. Rămân de implementat următoarele propuneri:
i) Introducerea impozitului diferențiat pe venit (10% peste 2.000 lei/lună, 0% sub 2.000 lei), din 2018. În fapt, este vorba de reducerea cotei unice de la 16% la 10% pentru veniturile ce depășesc 2.000 de lei), din 2018.
ii)Reducerea contribuțiilor sociale obligatorii (CAS cu 1,3%, CASS cu 0,7% – nu se spune dacă la angajat sau la angajator), eliminarea contribuțiilor la șomaj (1%), concedii medicale (0,85%), fondul de garantare a creanțelor salariale (0,25% – nu se spune însă ce se întâmplă cu sumele adunate până acum în acest “fond”), risc și accidente (0,15%). În total, o reducere a sarcinii fiscale pe muncă cu 4,25%, din 2018;
iii) Eliminarea CASS 5,5% și CAS 10,5% (după caz) pentru venituri din activități independente, chirii din 2018;
iv) Eliminarea impozitului pe terenul agricol, din 2018;
v) Eliminarea impozitului pe autoturisme cu capacitate sub 1.600 cc, pentru motociclete și pentru vehicule comerciale, din 2018;
vi) impozit pe dividende eliminate, din 2018 (la acest subiect o să mă refer într-un articol separat);
vii) Cota de TVA, redusă de la 19% la 18%, din 2018;
viii)Cota de TVA pentru locuințe, redusă de la 5%/20% la 0%, din 2018;
ix) Reglementarea impozitării (suplimentare) a sectorului petrolier;
x) Recalcularea nivelului accizelor la cursul real, nu 4,73 lei/1 euro;
xi) Majorarea plafonului de scutire la TVA pentru întreprinderile mici la 300.000 lei și ulterior la 1.000.000 lei/an.
Cam atât, pentru moment. Pentru moment.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
1- In Romania se aplica discriminarea fiscala in baza sursei venitului individual . Pensie sau salariu . La aceiasi 2.000 lei venit lunar , pensia e net avantajata fiscal prin eliminarea impozitului pe venit. La 2.000 lei salariu , impozitarea e de 16 % . Ce e mai interesant, scutirea celor 2.000 lei pensie de impozit are efect si asupra pensilor marete de 10.000 sau 40.000 lei (cea mai mare din Romania conform presei) . Respectivele nu vor fi impozitate niciodata cu 16% avind primii doua mii lei scutiti de impozit.
Unicat european dar si mondial.
(de ce nu se scutesc si salariile de 2.000 lei de impozit pentru a avea un sistem de impozitare egal la toti si fara discriminare ? )
Se vede ca divizia pensionatilor (speciali in special:) ) e bine ancorata in mediul politic .
2- Scutirea angajatilor HoReCa de impozit e o discriminare fiscala in baza firmei unde lucrezi . Daca produci suruburi platesti toate taxele/angajat. Daca ai un hotel unde asiguri cazarea unor politicieni si mesele lor tovarasesti, poate respectivii nu achita nici nota de plata dar au facut legea sa scuteasca de impozite angajatii firmei respective si implicit costuri mai mici pentru proprietar.
3- Plafonul de 5 SM la calculul CAS, CASS se gaseste cam in toate tarile (cu variante chiar mai mari de 5 SM ) . Aceasta limitare e logica in special in cazul CAS. In majoritatea covarsitoare a tarilor europene pensia e calculata contributiv .(inclusiv in afara continentului , in USA, Canada ) Matematic , pensia nu va putea depasii o anumita valoare la data iesirii la pensie (strict legata de valoarea contributilor varsate ) .
In Romania , contrar practicii europene , calculul pensiei e RETRIBUTIV. Punctul de pensie e esenta sistemului retributiv (nu se iau in calcul contributile efectiv varsate in anii de munca) .
Agravantul , pensile speciale unde valoarea pensiei e data de media ultimelor venituri . Cu garantarea prin lege a pensie speciale ca cel putin 80% din media ultimelor venituri . (nici macar punctul de pensie nu e calculat)
Ca urmare, ELIMINAREA plafonului CAS – CASS e o masura de manipulare politica cind ar trebui sa se opereze de urgenta in insasi sistemul de calcul al pensilor (normale si speciale , fara diferenta sau derogari).
4- E aberant ca sa ai CAS- CASS la chiri . Casa nu se imbolnaveste si nici nu iese la pensie . Cel mult proprietarul sau chiriasul dar care deja platesc aceste contributii din activitatile desfasurate .
5- Contributia pentru somaj ar putea sa dispara linistit . Nu e scris nicaeri ca doar statul poate plati un ajutor de somaj . Sa se dea libertatea cetatenilor sa platesca aceasta contributie la firmele de asigurari . Un ajutor de somaj privat si pentru privati . Doar ca asta lasa statul fara citeva sute de milioane anual de excedent la capitolul respectiv si care umple niste gauri bugetare (ca tot sintem mereu pe deficit bugetar)
Cine-l mai asculta pe tov. Biris. La cate traznai a facut cat a fost secretar de stat, inseamna sa-ti pierzi timpul.
1.Ca in orice tara esuata economic, fara orizont sau proiect national de crestere economica industriala majora, legislatia fiscala reprezinta „sacii legislativi” prin care Guvernele postdecembriste astupa gaurile tot mai profunde din Bugetul national, tot mai redus ca valoare fizica absoluta, reflectata si prin devalorizarea continua a monedei nationale.
Aflata la voia intimplarii, a unor evenimente economice pozitive sau negative necontrolabile sau de neinlaturat (in lipsa unor rezerve financiare de „criza” create de o guvernare „dezvoltatoare economic”), viata economica nationala este una haotica.
Functie de amploarea haosului bugetar, legislatia financiara aflata la voia guvernului impreuna cu plasa (subtire) de siguranta a BNR, va oferi paiul salvator economic (provizoriu) pina la inecul (economic national) definitiv – aflat la distanta de citeva zeci de miliarde de Euro datorie externa.
2.Un PIB in crestere falsa (deoarece cuprinde activitatea intreprinderilor industriale si comerciale straine), caderea industriala continua ca urmare a disparitiei investitorilor straini industriali dupa 2008, importurile neacoperite de exporturi, ocuparea fortei de munca active nationale in proportie de numai 50 la suta, migratia, aprecierea fara limita a Dolarului si Euro, etc. reprezinta fundamentul economic national al unor guvernari „haiducesti”, in care antreprenorii si populatia sint jefuiti la drumul mare in folosul unei elite politice corupte si incapabila de a conduce Romania pe calea progresului general.
3.Aflata in plin proces de dezintegrare, UE nu mai are resursele organizatorice si de initiativa comunitara care sa schimbe cu ceva evolutia negativa a Romaniei postcomuniste de azi.
4.Proiectul „national de reindustrializare” al P.S.Democrat este subtirel – bazat pe resurse investitionale nationala inexistente si bani UE imposibil de atras si utilizat, deoarece nu si-a propus cresterea competitivitatii economice nationale cu cele „10 puncte” – cerute cu disperare de 10 ani de investitorii straini.
In consecinta, daca increderea in echilibrul bugetar si realizarea promisiunilor electorale mai exista (sub relasul sarbatorilor abia trecute), romanii nici nu stiu ce-i astepta de rau in viitor, de la cei care „duc legislatia financiara ori unde vor”!
PS.
D-le Grasu,
Nu cunoasteti activitatea si propunerile d-lui Biris in domeniul financiar/fiscal, asa ca nu aveti de loc dreptate…