La obiect

Inflația a intrat conjunctural în coridorul țintă: 3,49%. Ce și cum s-a scumpit

Cu 3,49%, indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a reintrat la limită în coridorul țintă de 2,5% plus/minus 1%, după ce prețurile au… Mai mult

13.10.2019

Chestiunea

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț. Au fost majorate veniturile populației (creșterea… Mai mult

10.10.2019

Evenimentul

Demiterea guvernului Dăncilă: Urgențele în suspensie și ce urmează pentru România

  Guvernul Vioricăi Dăncilă a fost demis, moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție fiind adoptată joi de Parlament, cu 238 voturi pentru (cu 5 mai… Mai mult

10.10.2019

La obiect

August 2019 – Exporturile, la cel mai scăzut nivel din acest an. Se cronicizează deficitul lunar la mașini și echipamente

  Deficitul comercial pe luna august 2019 a fost de 1.365,4 milioane euro, cu 2,5% mai puțin decât în aceeaşi lună a anului trecut și… Mai mult

10.10.2019

Cronicile

Gabriel Biriș / Recapitalizarea României cu banii României. O soluție

de Gabriel Biris , 9.6.2019

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

venit momentul ca și România să-și pună ordine în mecanismele de-a recupera banii ascunși – în țară sau în străinătate – de contribuabilii care-o păcălesc de 30 de ani.

Socotind că timpul scurs de la Revoluție încoace înseamnă maturitatea unei societăți si a unei institutii, ar trebui să urmăm exempele Germaniei, Franței, sau al statelor nordice, în efortul de-a scormoni prin paradisurile fiscale și de-a crea instrumente de repatriere a banilor.

Măsurile pe care România le-a implementat (sau s-a prefăcut că le implementează) privind așa numita ”verificare a marilor averi” s-au dovedit, din capul locului, ineficiente.

S-a creat o direcție în ANAF care urma să facă verificări fiscale, care constau în culegerea de informații care să permită organelor fiscale să compare nivelul cheltuielilor cu cel al veniturilor declarate și – dacă apăreau discrepanțe semnificative, să înceapă controlul. Inspectorii stabileau sume ce nu puteau fi justificate, se emitea o decizie de impunere pentru aceste sume, impozitul fiind calculat prin aplicarea cotei de 16% (10% din 2018).

Rezultatul: Într-o Românie devalizată și decapitalizată într-un sfert de veac de tranziție, au fost emise doar 6 decizii de impunere pentru puțin peste 6 milioane de lei.

Nici nu avea cum să funcționeze. Din două motive:

  1. Lipsea momentul de referință, declarația inițială de patrimoniu depusă de persoanele cu un patrimoniu net peste un anumit nivel de relevanță. Era, deci, de așteptat că va fi foarte dificil pentru direcția de verificări fiscale să stabilească cine prezintă risc.
  2. Din punct de vedere moral – cota de impunere fiind cea standard, mesajul transmis de această reglementare a fost unul complet greșit: hoțul neprins este negustor cinstit, hoțul prins plătește ca cel cinstit.

Situația nu s-a schimbat deloc în ultimii ani, ni nici nu are cum să se schimbe singură.

Abordarea pragmatică

România are nevoie atât de (i) bani la buget, dar și de (ii) capital care să fie pus la lucru în țară.

Capital există, numai că el astăzi stă ascuns – fie “la saltea”, fie prin diverse conturi ale companiilor deținute de români prin diverse paradisuri fiscale. Cum facem ca – măcar o parte din acești bani să intre în circuitul economic (de unde au fost scoși)?

Există și instrumente, există și modele în noile evoluții din fiscalitatea internațională – un exemplu ar fi planul de măsuri anti-BEPS al OECD.

Este vorba de combinarea a 4 măsuri:

  1. Transparentizarea, în scop fiscal, a sumelor “parcate” în companii aflate în paradisuri fiscale;
  2. Declarație inițială de patrimoniu, depusă de toți rezidenții (persoane fizice) al căror patrimoniu net depășește un anumit nivel;
  3. Declarare voluntară și plata impozitului în cota standard (acum 10%) pentru sumele ce nu pot fi justificate de contribuabil prin venituri impozabile, neimpozabile sau scutite;
  4. Cota punitivă de impozit pentru sumele ce pot fi justificate în cazul verificărilor fiscale întreprinse de inspectorii ANAF.
  5. Transparentizarea. Și problema ei românească

Metoda este cunoscută în legislația fiscală internațională sub numele de CFC pentru UBO. Regulile CFC (“Controlled Foreign Corporation” – companie străină controlată, “Ultimate Beneficial Owner” – beneficiar final, persoană fizică) există în multe jurisdicții și au fost introduse și la noi prin OUG 79/2017 și permit autorităților fiscale să considere câștigurile obținute de o astfel de CFC ca fiind impozabile în România.

La noi au fost introduse însă astfel de reguli doar pentru profiturile obținute de filiale ale unor companii românești aflate în jurisdicții unde impozitul pe profit, pentru anumite venituri, ar fi mai mic decât cel datorat în România. Or, o astfel de prevedere este din start inutilă, știut fiind că nu companiile înregistrate în România înființează filiale în paradisuri fiscale, ci UBO. Consider că este necesar să trecem de ficțiunea juridică numită companie și să concentrăm astfel de măsuri anti-abuz pe beneficiarul final.

Astăzi, UBO al unei astfel de companii nu are nicio obligație de declarare a profiturilor “parcate” în astfel de companii atât timp cât nu retrage dividend.

Transparentizarea poate fi făcută printr-o simplă modificare a definiției dividendului, modificare care să stabilească ca profiturile nete ale companiilor aflate în jurisdicții unde impozitul pe profit este mai mic de 10% să fie asimilate dividendelor. S-ar crea astfel o obligație de declarare a acestor sume, declarație care ar face inutilă chiar păstrarea banilor în astfel de companii,a căror menținere în general nu este deloc ieftină.

Măsura  poate fi însă ușor implementată, mai ales că prevederile privind schimbul automat de informații implementate de din ce în ce mai multe jurisdicții – inclusiv unele cunoscute a fi paradisuri fiscale, ar fi de un real ajutor pentru a impune conformarea.

  1. Declarația inițială de patrimoniu. Momentul T zero și teama românească de el

O astfel de declarație exista deja în legislația noastră, modelul ei fiind aprobat prin OPANAF 3704/2015, dat în aplicare prevederilor privind verificarea fiscală.

O astfel de declarație trebuie însă depusă doar de persoanele selectate pentru verificări fiscale, în urma analizei de risc făcute de ANAF.

Sau, mai simplu: depunerea ei de către toți contribuabilii al căror patrimoniu net depășește o valoare relevantă: să spunem, de peste 1 milion de euro. În mod evident, poate fi o discuție cu privire la nivelul acestei sume. Un nivel prea mic ar duce la inundarea ANAF cu informații nerelevante, riscul fiscal neexistând în cazul persoanelor fizice cu un patrimoniu net redus.

Declarația inițială de patrimoniu ar oferi, în mod evident, o cu totul altă bază de plecare în evaluarea riscului fiscal și ar permite orientarea verificărilor doar acolo unde este cazul și nu irosirea de resurse în adunarea de informații, în general greu de obținut în lipsa unei astfel de declarații.

  1. Declararea voluntară: dezideratul care ar evita vânătoarea românească de vrăjitoare

Transparentizarea deținerilor din paradisuri fiscale coroborată cu declarația inițială de patrimoniu pot genera o vânătoare de vrăjitoare.

Marele interes e, însă, nu vânătoarea de vrăjitoare, ci acela de a aduce bani la buget sau, de repatriere și investire în economie a sumelor ținute ascunse.

Contribuabililor trebuie să li se dea posibilitatea de a declara voluntar eventualele sume omise anterior și de a plăti cota de impozit datorată (cotă de altfel aplicată și acum de ANAF în cazul diferențelor constatate ca urmare a verificărilor fiscale, verificări care însă înseamnă costuri importante de administrare, cu eficiență cel puțin discutabilă).

(…………………………………………)

***

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2019

Un raspuns

  1. stefan60
    12.6.2019, 8:34 pm

    Declaratia de patrimoniu o fac doar cetatenii tarilor primitiv (si corupte) .
    O tara dezvoltata (cit de cit ) are banci de date .
    – Catastu digital.
    -Acces la MT pentru a vedea cine si ce masina /masini, barca sau avion, elicopter are.
    – Acces la baza de date a bancilor . Care date pot fi consultate pentru a afla citi si unde are bani cetateanul X sau Y . Culmea, exista si facilitatea europeana de a afla citi bani are acelasi X sau Y in Elvetia sau Anglia . Se tace chitic ca pra multi sint cu musca pe caciula si in posturi cheie .

    Ma mir ca inca exista sustinatori a unor sisteme (declaratie de patrimoniu) cind statul face zeci de miliarde noua datorie publica in fiecare an si nu e in stare sa digitalizeze in un tot unitar sistemul de la minister la primarie – agentii guvernamentale . E privitimism organizatoric .

    Mai arzator ar fi sa ne explicati de ce tinarul cu 3.000 lei/luna plateste impozit 300 lei si pensionatul cu 5.000 lei /lunar tot 300 lei are impozit .
    Ca sa nu mai zic de beneficiari de venituri bugetare (pensi si salari cumulate ) de 400.000 lei anual si impozitati cu stratosferica cota de 10 % .
    Aceste anomalii fiscale si odata eliminate ar aduce sigur bani suplimentari la buget dar slabe sperante sa vezi o justitie fiscala in o tara unde nu se cunoaste nici A-B-C -ul fiscal al oricarei democratii decente iar marii beneficiari ai inegalitatilor fiscale sint chiar nume grele din panorama politica si bugetara .

Lăsați un comentariu


Europa

Parlamentul European a aprobat, la solicitarea europarlamentarilor PNL, alocarea a 50 mil. euro pentru fermierii afectați de pesta porcină

Razvan Diaconu

Plenul Parlamentului European a votat miercuri propria poziție asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2020, buget care cuprinde și 50 de milioane de euro pentru… Mai mult

Stiri

Marii beneficiari ai OUG 114 pe Energie fuzionează. Consiliul Concurenţei analizează tranzacția

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care AIK Energy LTD preia compania Valahia Gaz SRL, două dintre firmele beneficiare de creșterea a importurilor de gaze ca… Mai mult

Stiri

Proiect / Salariul minim brut pentru angajații cu studii superioare crește la 2620 lei

Vladimir Ionescu

Ministerul Muncii a publicat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care salariul minim garantat pe economie crește anul viitor cu 100 de lei, până la… Mai mult

Stiri

Victor Ponta anunță că Pro România nu votează guvernul PNL

Razvan Diaconu

Președintele Pro România, Victor Ponta, a declarat miercuri, după discuțiile cu premierul-desemnat, Ludovic Orban, că parlamentarii Pro România nu vor vota Guvernul PNL. „Nu cred… Mai mult

Europa

McKinsey: Doar 45% din băncile lumii ar supraviețui în recesiune, și asta doar după investiții în digitalizare și inovare

Adrian N Ionescu

Doar 45% din băncile lumii au afaceri suficient de mari și capacitatea de a mobiliza resurse pentru a-și dezvolta afacerile, ca să facă față cu… Mai mult

Stiri

Turcia și Rusia s-au înțeles că controleze în comun zona de securitate din nordul Siriei

Iulian Soare

Turcia și Rusia au încheiat marți un acord care prevede controlul comun asupra zonei din nordul Siriei, aflată la granița cu Turcia, zonă din care… Mai mult

Stiri

Credit Suisse: Numărul chinezilor care figurează printre cei 10% cei mai bogați, l-a depășit pe cel al americanilor

Iulian Soare

Între primii 10% cei mai mari bogaţi ai lumii figurau, la jumătatea acestui an, 100 de milioane de chinezi și 99 de milioane de americani,… Mai mult