Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

Gabriel Biriș / Recapitalizarea României cu banii României. O soluție

de Gabriel Biris , 9.6.2019

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

venit momentul ca și România să-și pună ordine în mecanismele de-a recupera banii ascunși – în țară sau în străinătate – de contribuabilii care-o păcălesc de 30 de ani.

Socotind că timpul scurs de la Revoluție încoace înseamnă maturitatea unei societăți si a unei institutii, ar trebui să urmăm exempele Germaniei, Franței, sau al statelor nordice, în efortul de-a scormoni prin paradisurile fiscale și de-a crea instrumente de repatriere a banilor.

Măsurile pe care România le-a implementat (sau s-a prefăcut că le implementează) privind așa numita ”verificare a marilor averi” s-au dovedit, din capul locului, ineficiente.

S-a creat o direcție în ANAF care urma să facă verificări fiscale, care constau în culegerea de informații care să permită organelor fiscale să compare nivelul cheltuielilor cu cel al veniturilor declarate și – dacă apăreau discrepanțe semnificative, să înceapă controlul. Inspectorii stabileau sume ce nu puteau fi justificate, se emitea o decizie de impunere pentru aceste sume, impozitul fiind calculat prin aplicarea cotei de 16% (10% din 2018).

Rezultatul: Într-o Românie devalizată și decapitalizată într-un sfert de veac de tranziție, au fost emise doar 6 decizii de impunere pentru puțin peste 6 milioane de lei.

Nici nu avea cum să funcționeze. Din două motive:

  1. Lipsea momentul de referință, declarația inițială de patrimoniu depusă de persoanele cu un patrimoniu net peste un anumit nivel de relevanță. Era, deci, de așteptat că va fi foarte dificil pentru direcția de verificări fiscale să stabilească cine prezintă risc.
  2. Din punct de vedere moral – cota de impunere fiind cea standard, mesajul transmis de această reglementare a fost unul complet greșit: hoțul neprins este negustor cinstit, hoțul prins plătește ca cel cinstit.

Situația nu s-a schimbat deloc în ultimii ani, ni nici nu are cum să se schimbe singură.

Abordarea pragmatică

România are nevoie atât de (i) bani la buget, dar și de (ii) capital care să fie pus la lucru în țară.

Capital există, numai că el astăzi stă ascuns – fie “la saltea”, fie prin diverse conturi ale companiilor deținute de români prin diverse paradisuri fiscale. Cum facem ca – măcar o parte din acești bani să intre în circuitul economic (de unde au fost scoși)?

Există și instrumente, există și modele în noile evoluții din fiscalitatea internațională – un exemplu ar fi planul de măsuri anti-BEPS al OECD.

Este vorba de combinarea a 4 măsuri:

  1. Transparentizarea, în scop fiscal, a sumelor “parcate” în companii aflate în paradisuri fiscale;
  2. Declarație inițială de patrimoniu, depusă de toți rezidenții (persoane fizice) al căror patrimoniu net depășește un anumit nivel;
  3. Declarare voluntară și plata impozitului în cota standard (acum 10%) pentru sumele ce nu pot fi justificate de contribuabil prin venituri impozabile, neimpozabile sau scutite;
  4. Cota punitivă de impozit pentru sumele ce pot fi justificate în cazul verificărilor fiscale întreprinse de inspectorii ANAF.
  5. Transparentizarea. Și problema ei românească

Metoda este cunoscută în legislația fiscală internațională sub numele de CFC pentru UBO. Regulile CFC (“Controlled Foreign Corporation” – companie străină controlată, “Ultimate Beneficial Owner” – beneficiar final, persoană fizică) există în multe jurisdicții și au fost introduse și la noi prin OUG 79/2017 și permit autorităților fiscale să considere câștigurile obținute de o astfel de CFC ca fiind impozabile în România.

La noi au fost introduse însă astfel de reguli doar pentru profiturile obținute de filiale ale unor companii românești aflate în jurisdicții unde impozitul pe profit, pentru anumite venituri, ar fi mai mic decât cel datorat în România. Or, o astfel de prevedere este din start inutilă, știut fiind că nu companiile înregistrate în România înființează filiale în paradisuri fiscale, ci UBO. Consider că este necesar să trecem de ficțiunea juridică numită companie și să concentrăm astfel de măsuri anti-abuz pe beneficiarul final.

Astăzi, UBO al unei astfel de companii nu are nicio obligație de declarare a profiturilor “parcate” în astfel de companii atât timp cât nu retrage dividend.

Transparentizarea poate fi făcută printr-o simplă modificare a definiției dividendului, modificare care să stabilească ca profiturile nete ale companiilor aflate în jurisdicții unde impozitul pe profit este mai mic de 10% să fie asimilate dividendelor. S-ar crea astfel o obligație de declarare a acestor sume, declarație care ar face inutilă chiar păstrarea banilor în astfel de companii,a căror menținere în general nu este deloc ieftină.

Măsura  poate fi însă ușor implementată, mai ales că prevederile privind schimbul automat de informații implementate de din ce în ce mai multe jurisdicții – inclusiv unele cunoscute a fi paradisuri fiscale, ar fi de un real ajutor pentru a impune conformarea.

  1. Declarația inițială de patrimoniu. Momentul T zero și teama românească de el

O astfel de declarație exista deja în legislația noastră, modelul ei fiind aprobat prin OPANAF 3704/2015, dat în aplicare prevederilor privind verificarea fiscală.

O astfel de declarație trebuie însă depusă doar de persoanele selectate pentru verificări fiscale, în urma analizei de risc făcute de ANAF.

Sau, mai simplu: depunerea ei de către toți contribuabilii al căror patrimoniu net depășește o valoare relevantă: să spunem, de peste 1 milion de euro. În mod evident, poate fi o discuție cu privire la nivelul acestei sume. Un nivel prea mic ar duce la inundarea ANAF cu informații nerelevante, riscul fiscal neexistând în cazul persoanelor fizice cu un patrimoniu net redus.

Declarația inițială de patrimoniu ar oferi, în mod evident, o cu totul altă bază de plecare în evaluarea riscului fiscal și ar permite orientarea verificărilor doar acolo unde este cazul și nu irosirea de resurse în adunarea de informații, în general greu de obținut în lipsa unei astfel de declarații.

  1. Declararea voluntară: dezideratul care ar evita vânătoarea românească de vrăjitoare

Transparentizarea deținerilor din paradisuri fiscale coroborată cu declarația inițială de patrimoniu pot genera o vânătoare de vrăjitoare.

Marele interes e, însă, nu vânătoarea de vrăjitoare, ci acela de a aduce bani la buget sau, de repatriere și investire în economie a sumelor ținute ascunse.

Contribuabililor trebuie să li se dea posibilitatea de a declara voluntar eventualele sume omise anterior și de a plăti cota de impozit datorată (cotă de altfel aplicată și acum de ANAF în cazul diferențelor constatate ca urmare a verificărilor fiscale, verificări care însă înseamnă costuri importante de administrare, cu eficiență cel puțin discutabilă).

(…………………………………………)

***

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2019

Un raspuns

  1. stefan60
    12.6.2019, 8:34 pm

    Declaratia de patrimoniu o fac doar cetatenii tarilor primitiv (si corupte) .
    O tara dezvoltata (cit de cit ) are banci de date .
    – Catastu digital.
    -Acces la MT pentru a vedea cine si ce masina /masini, barca sau avion, elicopter are.
    – Acces la baza de date a bancilor . Care date pot fi consultate pentru a afla citi si unde are bani cetateanul X sau Y . Culmea, exista si facilitatea europeana de a afla citi bani are acelasi X sau Y in Elvetia sau Anglia . Se tace chitic ca pra multi sint cu musca pe caciula si in posturi cheie .

    Ma mir ca inca exista sustinatori a unor sisteme (declaratie de patrimoniu) cind statul face zeci de miliarde noua datorie publica in fiecare an si nu e in stare sa digitalizeze in un tot unitar sistemul de la minister la primarie – agentii guvernamentale . E privitimism organizatoric .

    Mai arzator ar fi sa ne explicati de ce tinarul cu 3.000 lei/luna plateste impozit 300 lei si pensionatul cu 5.000 lei /lunar tot 300 lei are impozit .
    Ca sa nu mai zic de beneficiari de venituri bugetare (pensi si salari cumulate ) de 400.000 lei anual si impozitati cu stratosferica cota de 10 % .
    Aceste anomalii fiscale si odata eliminate ar aduce sigur bani suplimentari la buget dar slabe sperante sa vezi o justitie fiscala in o tara unde nu se cunoaste nici A-B-C -ul fiscal al oricarei democratii decente iar marii beneficiari ai inegalitatilor fiscale sint chiar nume grele din panorama politica si bugetara .

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă propunerea lui Trump de refacere a G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva va deveni directorul general al FMI, criteriul limitei de vârstă va fi eliminat

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internaţional este pe cale să elimine ultimul obstacol care stătea în calea nominalizării candidatului european, Kristalina Georgieva (foto), pentru postul de director general.… Mai mult

Stiri

De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda – o tranzacție evaluată, teoretic, la 1,1 triloane dolari

Iulian Soare

Ideea ca Administrația americană să cumpere Groenlanda a fost intens discutată în Biroul Oval al Casei Albe – o demonstrează reacțiile președintelui Trump la informațiile… Mai mult