Continui, după articolul de ieri (unde am tratat impozitul pe profit – AICI-LINK), inventarul cu modificările Titlului IV – Impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
Înainte de a face inventarul modificărilor aduse acestui impozit, simt nevoia să explic contextul în care au apărut.
Acest regim simplificat de impozitare a fost introdus încă din 2001, și cu unele modificări, a funcționat relativ bine timp de aproape două decenii. Prima modificare importantă a fost cea din 2006, când companiile care obțineau în principal venituri din consultanţă și management nu au mai putut aplica regimul simplificat, ceea ce a făcut ca o bună parte din ele să își mute activitatea pe PFA, generând creșterea încasărilor impozitului pe venit și asigurând astfel, pentru mai bine de un deceniu, stabilitatea cotei unice de 16%.
Regimul a funcționat fără sincope până în 2017, când guvernările de atunci au decis majorarea pragului de la 100.000 de Euro la 500.000 de Euro și mai apoi, rapid, din 2018 – la 1.000.000 de Euro, eliminându-se și restricția cu privire la consultanţă și management.
Rezultatul: dintr-un regim simplificat de impozitare disponibil pentru companii mici, regimul a fost rapid transformat într-unul de planificare fiscală agresivă: numărul de companii plătitoare de impozit pe profit a scăzut semnificativ (de la 197.000 în 2016 la 137.000 în 2018 și mai apoi la 104.000 în 2018, revenind gradual la 128.000 în 2022) în timp ce numărul de microîntreprinderi a explodat (de la 495.000 în 2016 la 912.000 în 2022).
Cumulat, impozitul pe profit + impozitul pe venitul microîntreprinderilor + impozitul specific în HORECA (eliminat între timp) au dus la o scădere semnificativă a veniturilor: de la 2,1% PIB în 2016, la 1,6% din PIB în 2020, urmând o recuperare graduală până la 2% din PIB în 2022.
Am atras atenția încă din 2018 că relaxarea exagerată a acestui regim, fără niciun fel de măsuri anti-abuz, însemna începutul sfârșitului pentru acest regim fiscal, extrem de util de altfel…
Primele modificări au fost implementate în 2022 prin OG 16/2022, măsuri care au fost evident insuficiente, așa ca au urmat altele, atât prin L296, cât și prin OUG 117/2023. Pe acestea din urmă le inventariem acum.
1. Cotele de impozitare au fost modificate (art. 51/L296).
- Cota de 1% a rămas disponibilă doar pentru companiile cu venituri ce nu depășesc 60.000 de Euro și care nu desfășoară activități din domeniul IT, HORECA, activități medicale, avocaţi care nu funcţionează în entități transparente fiscal, asistență medicală;
- Cota de 3%, pentru companiile cu venituri mai mari de 60.000 de euro (dar mai mici de 500.000 de Euro, plafon redus de la 1.000.000 de Euro, prin OG 16/2022), precum și pentru cele care obțin venituri din activitățile mai sus menționate. În cazul HORECA, regimul putea fi aplicat indiferent de venituri, fiind un compromis găsit pentru eliminarea, începând din 2023 a derizoriului impozit specific.
Comentariu: este evidentă presiunea pe creșterea veniturilor, presiune pusă inclusiv de Comisie care a solicitat limitarea acestui regim de planificare fiscală. Plafonul de 60.000 de euro a fost cel mai probabil legat de plafonul de scutire la TVA pentru întreprinderile mici, care astfel rămân neafectate de măsuri. De menționat că, pe lângă reducerea plafonului în 2023, OG 16/2022 mai introdusese o limitare importantă, condiția ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un angajat (cu salariul minim), condiție care a generat trecerea la regimul normal de impozitare (impozit pe profit) pentru un număr semnificativ de microîntreprinderi, multe din ele urmând a fi probabil radiate (s-au făcut altele)…
O altă modificare importantă adusă prin OG 16/2022 a fost și limitarea numărului de microîntreprinderi deținute direct de o persoană să nu poată fi mai mare de 3.
2. Numărul de microîntreprinderi ce pot fi deținute, direct sau indirect de o persoană (peste 25% din titlurile de participare) a fost încă o dată limitat, de data aceasta la 1 companie (art. 47(1)(h)/OUG 117).
Comentariu: pe lângă reducerea de la 3 la 1, noua prevedere corectează probabil o scăpare din OG 16/2022, introducând referirea la “deținute direct sau indirect”. Prevederea anterioară crea posibilitatea de evita limitarea la 3 prin interpunerea unei alte companii ce deținea câte 3 microîntreprinderi, practic limitarea la 3 fiind lăsată fără obiect, o persoană putând deține oricâte microîntreprinderi își dorea…
3. Suplimentar, s-a mai introdus un concept nou: la calculul limitei de 500.000 de Euro se vor lua în considerare și cifrele de afaceri ale companiilor legate, așa cum sunt acestea definite prin L346/2004 privind IMM (art. 47(1.1).
Comentariu: contribuabilii vor trebui să analizeze cu mare atenție definiția întreprinderilor legate, unde condițiile sunt diferite de cele anterioare. Este foarte posibil ca multe din microîntreprinderi să pice acest test și să aplice impozitul pe profit, din 2024, chiar dacă asociatul nu mai deține alte microîntreprinderi.
4. Companiile din HORECA cu cifra de afaceri mai mare de 500.000 de Euro nu mai pot aplica opțional impozitul pe venitul microîntreprinderilor (art. 47(2) abrogat prin OUG 117).
Comentariu: se știe cât de mult am fost împotriva impozitului specific. Deși am afirmat public că opțiunea de a plăti impozit pe microîntreprinderi dată prin OG 16/2022 este un compromis acceptabil (pentru că ține totuși cont de mărimea veniturilor), salut revenirea la normalitate prin eliminarea acestei opțiuni. De altfel, opțiunea devenise oricum anacronică în contextul cotei de 3% impozit, aceasta fiind echivalentă cu un impozit pe profit de 16% pe o marjă de profit brut de 19% din cifra de afaceri, marjă oricum inaccesibilă multor operatori din HORECA.
5. Este eliminată posibilitatea microîntreprinderilor de a efectua sponsorizări în limita a 20% din impozitul pe venit datorat, cu scăderea acestor sume din impozit (credit fiscal) (art. 54(1.1 – 54(1.10), 54(2.1), 54(2.2) sunt abrogate prin OUG117.
Comentariu: Eliminarea operează din 2024, fiind disponibilă pentru 2023. Aparent, măsura impactează în special ONG-urile mici, locale, care se bazau pe acest tip de finanțare. Totuși, aceste sume urmau să scadă masiv din 2024 (prin reducerea semnificativă a numărului de microîntreprinderi), însă aceste companii vor putea sa redirecționeze sume posibil chiar mai mari, din impozitul pe profit (în limita a 20% din impozit, dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri), ceea ce probabil că va diminua semnificativ impactul negativ pe care această măsura o are cu privire la finanțarea ONG-urilor.
Cam atât despre microîntreprinderi. Urmează modificările la impozitul pe venit și contribuții sociale.
(Va urma)
***
(Citiți și: ”Gabriel Biriș / Modificările Codului fiscal valabile de la 1 ianuarie 2024. Partea 1 – Impozitul pe profit”)
***