Grupul celor şapte ţări cele mai dezvoltate (G7) a promis că va crește sprijinul pentru Ucraina. De asemenea, ei au anunțat acțiuni împotriva statelor ce sprijină cu armament Rusia – Coreea de Nord, Iran și China, fără a preciza ce măsuri ar putea lua împotriva acestor actori terți în război.
Summitul s-a desfășurat prin videoconferinţă și a fost condus de la Kiev, de premierul Italiei, Giorgia Meloni.
„Vom continua să facem să crească costul războiului rus, să reducem sursele de venituri (ale Rusiei) şi să împiedicăm eforturile de construire a maşinii sale de război, cum arată pachetele de sancţiuni pe care le-am adoptat recent”, afirmă liderii G7 într-un comunicat comun, potrivit AFP, agenție preluată de Agerpres.
Această reuniune a fost prima sub preşedinţie italiană a şefilor de stat şi de guvern a ţărilor G7, grup format din SUA, Canada, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia şi Japonia.
Șefa guvernului italian a venit la Kiev, unde a prezidat reuniunea, avându-i alături de ea pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyan, şi pe premierul canadian Justin Trudeau, ceilalţi lideri participând prin videoconferinţă, la reuniune fiind prezent şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
A fost însă absent preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a avut nevoie de protecţia scutierilor în faţa agricultorilor furioşi ce l-au întâmpinat la sosirea la un târg agricol la Paris, el fiind înlocuit la reuniunea G7 de către ministrul de externe Stéphane Séjourné.
Liderii G7 cer Iranului și Chinei să nu mai susțină Rusia cu armament
Comunicatul comun al G7 condamnă în primul rând ajutorul militar pe care Coreea de Nord îl oferă Rusiei şi cere Phenianului să înceteze „imediat astfel de activităţi”. După ce a livrat Rusiei obuze, constatări recente în urma atacurilor din Ucraina relevă că Phenianul a furnizat armatei ruse şi rachete balistice.
Liderii G7 nu au ezitat să critice de asemenea China şi Iranul, acesta din urmă fiind un important furnizor de drone de atac pentru armata rusă. „Cerem Iranului să înceteze să susţină armata rusă”, se indică în textul difuzat, unde se exprimă de asemenea „îngrijorarea asupra transferurilor efectuate de companii chineze în Rusia (…) a unor componente pentru arme şi de echipamente pentru producţia militară”.
La modul general, G7 s-a angajat „să acţioneze împotriva actorilor terţi care susţin material războiul Rusiei, inclusiv prin impunerea de noi măsuri contra entităţilor (…) în statele terţe”.
Apel la americani să aprobe ajutorul suplimentar pentru Ucraina
„Cerem insistent aprobarea ajutorului suplimentar pentru acoperirea nevoilor bugetare restante ale Ucrainei în 2024”, se mai arată în declaraţia G7, făcând aluzie la blocarea de către republicani în Congresul a pachetului suplimentar de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari cerut de preşedintele democrat Joe Biden pentru Ucraina.
Comisia Europeană va transfera în luna martie Ucrainei o primă tranşă, de 4,5 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar în valoare totală de 50 de miliarde de euro care va fi oferit Kievului din bugetul UE până în anul 2027, a anunţat sâmbătă mai devreme la Kiev preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
Acest ajutor este însă insuficient pentru a acoperi nevoile de finanţare ale Ucrainei pe timp de război. Potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Ucraina are nevoie numai pentru anul în curs de un ajutor de 37,3 miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro) pentru menţinerea stabilităţii financiare.
Liderii G7 au confirmat de asemenea că vor continua ajutorul militar pentru Ucraina pentru a câştiga războiul cu Rusia. Înaintea reuniunii G7, la o ceremonie desfăşurată pe aerodromul Hostomel din apropiere de Kiev, care a fost ocupat de trupele ruse la începutul invaziei după o bătălie sângeroasă, prezentată de Zelenski şi de liderii occidentali prezenţi sâmbătă acolo drept o înfrângere a armatei ruse, preşedintele ucrainean a promis că acest război se va încheia numai „în termenii” doriţi de Ucraina, cu o pace „justă” şi fără concesii teritoriale faţă de Rusia.
Statele occidentale nu au reuşit însă până în prezent să ţină pasul cu nevoile armatei ucrainene, mai ales în ce priveşte furnizarea de obuze. Fragilizată de blocarea ajutorului american de republicanii din Congresul SUA, de eşecul contraofensivei sale din vara trecută şi aflată în criză de soldaţi şi muniţii, armata ucraineană se confruntă cu o situaţie „extrem de dificilă” în faţa trupelor ruse revenite în ofensivă, după cum a mărturisit însuşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost nevoit săptămâna trecută să se resemneze cu pierderea oraşului fortăreaţă Avdiivka.
****
