Dreptul de a emite monedă este unul suveran, al unei țări și nici o companie privată nu-l poate folosi oricum – a fost principiul potrivit căruia cele mai dezvoltate 7 țări ale lumii (G7) au decis să reglementeze inițiativele private, ca ale Facebook, de emisiune de monedă digitală.
Totodată, SUA au acceptat, prin secretarul Trezoreriei SUA Steven Mnuchin, ca giganţii digitali să suporte o taxă minimă în ţările de unde îşi încasează veniturile, chiar dacă nu au sediul acolo.
Reuniunea miniștrilor de Finanțe ai țărilor G7 de la Chantilly (Franța) s-a încheiat cu un consens în ciuda marilor incertitudini privind noul regim al schimburilor comerciale internaționale care ar trebui pus în operă după ce se va sfârșit războiul comercial declanșat de SUA împotriva UE și Chinei.
Monedele virtuale
Șefii finanțelor publice din țările G7 dar și liderii băncilor centrale s-au declarat categoric împotriva emiterii de monede digitale fără reglementările care să le ferească de tentația spălării banilor sau de finanțare a terorismului.
Concluzia reuniunii G7 spune că fie și „criptomonedele care au la bază active (stableconins) şi alte produse noi, inclusiv proiecte cu posibilă influenţă sistemică, cum este Libra, provoacă îngrijorări sistemice şi de reglementare serioase”, potrivit Reuters.
Facebook a anunţat că proiectul Libra va demara pe 18 iunie, dar nu utilitatea de mijloc de tranzacționare este contestată de băncile centrale, ci funcția de mijloc de plată fără garanția unor politici monetare în spate.
Dimpotrivă, fără reglementări monetare ca în cazul monedelor tradiționale, monedele „private” precum Libra ar implica mari riscuri de securitate.
„O monedă stablecoin pentru retail poate oferi remiteri mai rapide şi mai ieftine, stimula concurenţa pentru plăţi, oferind costuri mai reduse, şi poate susţine incluziunea socială. Totuşi, poate provoca o serie de riscuri legate de priorităţile politicilor publice, inclusiv cele privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului”, a declarat Benoit Coeure, membru în board-ul BCE şi preşedintele unui grup de lucru pentru monedele digitale.
Consens privind taxarea giganților digitali, dar se mai lucrează la modul de aplicare
Oficialii G7 au mai convenit marile companii digitale precum Google, Amazon, Facebook sau Apple pot fi taxate în țările în care obțin venituri, chiar dacă nu sunt fizic prezente acolo.
Ar trebui să existe un nivel minim al taxei pentru a descuraja ţările să concureze prin impuneri minime locale pentru a atrage afacerile multinaţionalelor din sectorul digital.
Noul regim fiscal şi modul de implementare a acestuia urmează să fie redactate până la sfârşitul acestui an de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), astfel încât detaliile să fie convenite până la sfârşitul anului 2020.
Succesul esenţial a fost că secretarul Trezoreriei americane a fost convins că o astfel de taxă nu va discrimina companiile americane.
„Începem să dezvoltăm un cadru (de reglementare)… Credem cu tărie că acesta nu trebuie să ţitească la companiile digitale americane”, a declarat secretarul Trezoreriei americane, Steven Mnuchin.
Ca urmare, concluzia a fost că „un nivel minim al taxei efective, cum ar fi de exemplu regimul GILTI din Statele Unite, ar contribui la asigurarea plăţii unei taxe corecte de către companii”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei franceze a G7.
Totuşi, nu s-au oferit detalii despre utilizarea unui regimul fiscal similar GILTI (Global Intangible Low-Taxed Income regime), care taxează, de fapt, veniturile din străinătate cu 10,5% pentru a descuraja companiile să transfere profiturile în străinătate în scopul evitării taxei corporative americane de 21%.
Mai multe state europene, între care Franţa, Italia, Marea Britanie şi Spania, au introdus deja sau intenţionează deja să introducă propriile taxe pentru companiile digitale.
Washingtonul a apreciat că taxa din Franţa discriminează companiile americane şi a deschis o investigaţie care ar putea duce la impunerea de tarife pentru bunuri din Franţa.
Ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire a spus că Parisul va menţine taxe până când va fi convenită o taxă la nivel internaţional.
