vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 noiembrie, 2011

 

Grupul celor mai puternice 20 de economii ale lumii a aprobat, vineri, un plan pentru restabilirea creșterii economice, iar în paralel, Italia ar fi fost plasată sub supravegherea FMI, însă autoritățile de la Roma au subliniat că nu iau un împrumut.

Reuniunea de la Cannes marchează în premieră un acord al liderii statelor din G20 privind un plan de acţiune cu angajamente naţionale specifice, destinat susţinerii creşterii şi echilibrării economiei mondiale, notează AFP, citată de Mediafax.


„De la ultima noastră reuniune, redresarea globală a încetinit, în special în economiile avansate, lăsând şomajul la nivele inacceptabile”, potrivit comunicatului în care se arată că tensiunile de pe pieţele financiare au crescut în mare parte din cauza riscurilor suverane din Europa.

Măsurile și non-măsura G20:

  • G20 a reafirmat angajamentul asumat prima oară la un summit de la Washington, în perioada de vârf a crizei financiare din 2008, de a asigura că toate pieţele financiare, produsele şi participanţii sunt supravegheaţi şi supuşi reglementărilor.
  • Fondul de Stabilitate Financiară (FSF), organism înfiinţat în 2009 pentru reevaluarea reglementărilor internaţionale, a publicat la summit o listă de 29 de bănci de importanţă sistemică şi a anunţat reguli mai stricte privind nivelul capitalului şi măsuri prin care nicio instituţie de credit să nu fie considerată „prea mare pentru a cădea”.
  • Liderii G20 s-au declarat mai hotărâți în privinţa pieţei valutare, convenind să accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb.
  • Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut că, ‘practic niciuna dintre ţările prezente’, nu a ‘anunţat că doreşte să participe’ la fondul de salvare a zonei euro.

Comunicatul G20 menționează și China și face o legătură clară între această ţară şi obiectivul celor 20 de mari economii de a face ratele de schimb mai flexibile.

În planul de acţiune destinat stimulării creşterii economice şi pieţei muncii, G20 salută determinatea Chinei de a creşte flexibilitatea ratei de schimb valutar, în conformitate cu fundamentele pieţei, precum şi recentele schimbări din regimul valutar al Rusiei.

Statele Unite s-au angajat să înscrie datoriile pe un trend descendent în raport cu Produsul Intern Brut cel mai târziu până la jumătatea acestui deceniu.


„Ne afirmăm angajamentul de a progresa mai rapid spre sistemele valutare determinate de piaţă şi de creştere a flexibilităţii ratelor de schimb, pentru a reflecta fundamentele economice şi a evita devalorizarea monedelor din motive de concurenţă”, se arată în comunicat.

Autorităţile de la Beijing sunt supuse de mult timp presiunilor din partea naţiunilor occidentale pentru a permite un curs mai liber al yuanului, dar au refuzat să cedeze acestor cereri.

FMI nu a fost majorat, dar se intensifică supravegherea băncilor

Liderii G20 nu au reuşit să ajungă la un acord privind majorarea resurselor Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, risipind speranţele guvernelor europene de susţinere a eforturilor anti-criză, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.

Guvernele aşteaptă mai multe detalii privind programul european de combatere a crizei datoriilor, înainte de a se angaja să contribuie financiar, a afirmat Merkel în ultima zi a reuniunii G20 de la Cannes.

Cu toate acestea, G20 s-a angajat să facă astfel încât ‘resurse suplimentare să poată fi mobilizate repede’ de către FMI, notează AFP, citată de Agerpres.

În schimb, 29 de bănci din lume, cu importranță sistemică pentru sistemul financiar mondial, vor fi obligate să dețină rezerve de capital mai mari cu 1-2,5 puncte procentuale faţă de alte instituţii de credit.

Dintre băncile menţionate la reuniunea G20 de la Cannes, 17 sunt din Europa, 8 din Statele Unite şi 4 din Asia, se arată într-un comunicat al Fondului de Stabilitate Financiară (FSF).

Unele bănci din Uniunea Europeană sunt deja obligate să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de 9% până la 30 iunie 2012, potrivit acordului de la Bruxelles de săptămâna trecută.

Potrivit estimărilor Autorităţii Bancare Europene, aceste bănci vor avea nevoie de capital suplimentar de 106 miliarde de euro.

Între băncile europene de importanţă sistemică patru sunt din Franţa, respectiv BNP Paribas, Credit Agricole, Societe Generale şi BPCE, acestea fiind deja anunţate de preşedintele Nicolas Sarkozy. Băncile germane Deutsche Bank şi Commerzbank se află şi ele pe listă.

Alte patru bănci sunt din Marea Britanie, între care HSBC Holdings şi Royal Bank of Scotland Group. Pe listă mai figurează din Europa ING (Olanda), Banco Santander (Spania), UniCredit (Italia) şi UBS (Elveţia). Goldman Sachs, JP Morgan şi Citigroup se află între băncile americane anunţate, iar între instituţiile de credit din Asia se numără Bank of China.

Lista nu este definitivă, ci va fi actualizată anual şi publicată în noiembrie.

„Marea lecţie a crizei a fost că lumea are nevoie de un sistem de demontare a instituţiilor financiare, indiferent de mărime, dacă are probleme”, a explicat italianul Mario Draghi (foto), preşedintele FSF și al Băncii Centrale Europene.

Măsuri pentru bănci:

Aceste bănci, al căror eventual faliment ar putea afecta întreaga economie, vor fi obligate de la sfârşitul lui 2012 să se conformeze unui regim special de demontare a operaţiunilor în caz de dificultăţi.

Decizia privind creşterea ratei de adecvare a fost aprobată de G20 în tandem cu măsuri de asigurare a demontării ordonate a băncilor falimentare şi de protejare a contribuabililor de costuri.

Dreptul autorităţilor de reglementare de a impune pierderi creditorilor neasiguraţi ai băncilor afectate de criză. Autorităţile de reglementare vor astfel să evite o repetare a dramei derulate în timpul crizei financiare, când prăbuşirea Lehman Brothers în 2008 a provocat un cutremur în economia mondială.

Odată ce recomandările vor deveni lege, aceste norme vor da autorităţilor naţionale puterea de a interveni rapid şi decisiv pentru a desface ordonat o companie de importanţă sistemică aflată în faliment.

Necesarul suplimentar de capital va trebui îndeplinit treptat în perioada 2016-2018. Băncile care nu vor respecta noile reguli vor fi supuse unor restricţii privind plata dividendelor şi bonusurilor.

Italia, pusă sub supravegherea FMI

Cea de-a treia economie a zonei euro, Italia, este un nou motiv de îngrijorare pentru G20, în condițiile în care încrederea în capacitatea premierului Silvio Berlusconi de a ţine sub control datoriile uriaşe ale statului este în scădere puternică.

Şeful guvernului italian a cerut o verificare trimstrială din partea FMI, rpivind măsurile anticriză ale Romei, relatează AFP, citată de Mediafax.

Berlusconi a adăugat, însă, că i s-a oferit, dar el a refuzat o propunere de ajutor financiar din partea FMI.

„Monitorizarea nu a fost impusă, a fost solicitată. FMI va evalua trimestrial a treia mare economie din zona euro”, a afirmat Berlusconi într-o conferinţă de presă la Cannes, adăugând că vânzările actuale de obligaţiuni italiene reprezintă „o tendinţă temporară”.

Berlusconi este supus unor presiuni tot mai mari în Italia şi străinătate pentru consolidarea bugetului, dar eforturile sale au înregistrat joi o lovitură, când cel puţin doi parlamentari ai puterii au trecut la opoziţie.

Opt membri ai coaliţiei guvernamentale au cerut schimbarea guvernului, punând în pericol majoritatea în Parlament, potrivit Corriere della Sera.

Berlusconi a fost contestat direct și dur chiar de ministrul său de finanțe, Giulio Tremonti, care i-ar fi cerut premierului demisia pentru a stabiliza poziţia Italiei pe pieţele financiare, susține Financial Times.

„Luni va fi un dezastru pe pieţele financiare dacă tu, Silvio, rămâi în funcţie şi nu pleci. Deoarece problema pentru Europa şi pieţe, corect sau nu, eşti de fapt tu”, a fost citat Tremonti ca spunându-i lui Berlusconi.

Berlusconi a reiterat vineri că nu va demisiona, dar că este absolut obligatoriu un vot de încredere în Parlament în această lună referitor la creşterea economică şi măsurile de austeritate promise Uniunii Europene săptămâna trecută.

În schimb, în contextul neîncrederii care afectează moneda unică europeană, Berlusconi a deplâns scăderea nivelului de trai în Italia odată cu adoptarea euro în locul lirei.

„O familie putea să trăiască uşor cu două milioane de lire italiene pe lună, dar astăzi este dificil şi cu o mie de euro. Nu dau vina pe euro, ci pe rata de schimb”, a spus Berlusconi, la Cannes, citat de EUObserver, preluat de Mediafax.

Angajamentele puternicilor G20

  • Economiile emergente şi Germania au promis că aplice măsuri de stimulare a cererii interne pentru susţinerea creşterii economice, solicitate de mult timp de Statele Unite şi Marea Britanie.
  • SUA se declară optimiste față de măsurile Europei. ‘După ce i-am ascultat pe partenerii noştri europeni în ultimele două zile, sunt sigur că Europa este capabilă să se ridice la înălţimea acestor dificultăţi’, a declarat preşedintele american Barack Obama la încheierea G20.
  • China şi Germania se angajează să ia măsuri pentru a-şi susţine cererea internă în scopul de a susţine creşterea mondială, în caz de agravare a crizei, potrivit comunicatului final al summitului G20.
  • Ţările emergente, care au o balanţă comercială excedentară, promit să facă să evolueze modelul lor economic spre o creştere stimulată de cererea internă, pentru a susţine refacerea economiei mondiale şi stabilitatea financiară, potrivit textului.
  • Fără a obţine unanimitatea în cadrul G20, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-a exprimat dorinţa privind instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare în ţările Uniunii Europene ”începând cu 2012′, iniţiativă la care se face referire în comunicatul final.
  • Mexicul, care preia de la Franța președinția G20, și-a propus refacerea stabilităţii economice pentru a porni pe calea creşterii, a precizat liderul de la Ciudad de Mexico, Felipe Calderon. Alte obiective ale președinției Mexicane a G20 vor fi comerţul internaţional, reglementarea financiară, siguranţa alimentară şi lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentru o creştere sustenabilă.
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: