Mai mulţi politicieni din UE şi lideri ai opoziţiei ruse au fost împiedicaţi să participe, marți, la funeraliile lui Boris Nemţov, ucis vineri noaptea pe un pod în centrul Moscovei, în apropiere de Kremlin.
Preşedintele Senatului polonez, Bogdan Borusewicz, care trebuia să conducă delegaţia ţării sale, nu a primit viza pentru Rusia. Autorităţile ruse au argumentat că politicianul se află pe lista neagră a Rusiei, întocmită ca răspuns şi măsură de retaliere la lista neagră a UE.
Un eurodeputat din Letonia, Sandra Kalniete, a fost întoarsă de pe aeroportul din Moscova, dar nu i s-a dat o explicaţie inteligibilă.
„După două ore de aşteptare mi-au spus că mi se refuză intrarea potrivit regulamentului lor, paragraful 27, punctul 1. Am întrebat ce spune exact paragraful respectiv, dar nimeni nu a fost capabil să îmi dea un răspuns”, a povestit eurodeputata, fost ministru de Externe al ţării sale, pentru AFP.
Aceasta consideră refuzul o ofensă adusă Letoniei, dar şi PPE, al cărei reprezentant era la funeraliile liderului de opoziţie rus.
Autorităţile ruse au interzis participarea altui lider al opoziţiei, Alexei Navalnîi, la înmormântarea care are loc marţi după-amiaza, refuzând solicitarea sa a i se permite să părăsească temporar închisoarea în care are de ispăşit o pedeapsă de 15 zile.
Mii de oameni însă se anunţă la funeralii şi la cimitirul unde va fi înmormântat, cimitir în care se află îngropată şi jurnalista Anna Politkovskaia, ucisă şi ea în 2006.
Între timp, la Moscova nu a fost indetificat autorul asasinatului, bărbatul care a descărcat de patru ori arma în spatele liderului opoziţiei. Apropiaţii acestuia acuză Kremlinul pentru asasinat, în timp ce Vladimir Putin a condamnat crima. El nu va participa la funeralii, însă a anunţat că va trimite reprezentanţi.
Teorii ale conspiraţiei, perdea de fum în faţa adevărului
Uciderea lui Boris Nemţov, care are toate elementele unui asasinat la comandă, a dus la acuzaţii adresate Kremlinului, dar şi la o serie de teorii asupra posibililor vinovaţi, de la CIA sau militanţii islamici, la naţionaliştii ucraineni, scrie Bloomberg.
Susţinătorii opoziţiei ruse arată cu degetul spre preşedintele Vladimir Putin. O caricatură politică reprodusă pe unul dintre posterele de la marşul de duminică din Moscova, la care au participat peste 50.000 de oameni, arată clădirea Kremlinului pe care sunt amplasate aparente camere de suprabeghere, când ele maschează de fapt pistoale.
Suporterii preşedintelui Putin au fost la fel de activi în a oferi o serie de teorii şi explicaţii. „Nu este niciun dubiu că asasinatul lui Nemţov a fost organizat de serviciile secrete occidentale, încercând în orice fel să creeze în Rusia un conflict intern”, a arătat pe pagina sa de Instagram Ramzan Kadîrov, liderul cecen.
Eric Kraus, directorul fondului de investiţii Nikitski Capital, a scris pe pagina sa de facebook: „Poate CIA chiar a fost implicată – Dumnezeu ştie că a făcut altele şi mai şi, în repetate rânduri”.
Postarea continuă: „Poate a fost un grup naţionalist rus. Sau poate fasciştii de la Kiev care nu au putut doborî un nou avion şi au nevoie disperată de ajutor. Nu am nicio dovadă – cu toţii nu putem face decât presupuneri. Ceea ce este evident – iar din motive evidente presa occidentală evită să spună – este că domnul Putin nu are absolut nimic de-a face cu asta”.
Asasinatele politice din Rusia sunt mereu înconjurate de astfel de teorii şi de explicaţii, pentru că sunt rareori soluţionate, iar cei care le comandă nu sunt aduşi în faţa justiţiei nici măcar când asasinul este prins, explică profesorul Mark Galeotti, de la New York University, citat de Bloomberg.
Moartea jurnaliştilor Paul Klebnikov, Ana Politkovskaia sau Vladislav Listiev din ultimele două decenii au rămas neelucidată.
Acţiunea forţelor obscure
Secolele de regimuri autoritare, într-un fel sau altul, cu un lider atotputernic, a dus la ideea pe care o au mulţi dintre ruşi că astfel de evenimente sunt acţiuni ale forţelor obscure care nu pot fi controlate şi demascate.
În unele părţi din societatea rusă, modul de gândire este de genul „totul se bazează pe aparenţe, este totul PR”, spune Oleg Kaşin, jurnalist rus care aproape că şi-a pierdut viaţa în urma unei bătăi care i-a fost administrată în 2010.
„Dacă cineva a ucis un duşman/adversar, gândirea comună este: bineînţeles că a fost un complot împotriva adversarilor celui ucis, doar pentru a se arunca vina asupra lor. Este un mod de gândire colectiv care trage imediat concluzia că este o provocare, o conspiraţie”, a afirmat acesta.
Comisia de anchetă a uciderii lui Nemţov a anunţat că analizează mai multe posibile motive ale asasinatului, inclusiv cele dacă liderul opoziţiei a fost ucis pentru a destabiliza Rusia sau de extremiştii islamici furioşi pentru că Boris Nemţov şi-a exprimat susţinerea pentru jurnaliştii de la Charlie Hebdo.
„Cu adevărat nebuni sunt aceia care au emis teoriile potrivit cărora CIA este vinovată pentru că Nemţov nu a fost suficient de eficient, sau forţele antiguvernamentale sunt vinovate pentru că au vrut să dea un impuls opoziţiei şi aveau nevoie de un martir”, aminteşte profesorul american mark Galeotti câteva dintre teoriile care circulă. Una dintre teorii arată chiar că moartea lui Nemţov a fost provocată de faptul că şi-a obligat iubita, o tânără ucraineană, să facă un avort.
Straniu este însă faptul că, în ciuda numeroaselor camere de supraveghere din preajma Kremlinului, vizibile diin locul în care a fost ucis Boris Nemţov, doar câteva imagini au devenit publice, şi ele de pe partea cealaltă a podului pe care îl traversa acesta şi destul de neclare, care însă îl arată pe ucigaş fugind de la locul crimei.
Perdeaua de fum, tactică din manualul KGB
The Guardian publică un comentariu care argumentează că tocmai această inflaţie de teorii ale conspiraţiei şi de variante, unele mai credibile, altele mai puţin, sunt o tactică pentru a oculta adevărul.
Preşedintele Putin, fost şef al serviciului secret, a preluat această tacticpă de manual al KGB/FSB şi a transformat-o în strategie politică, arată publicaţia britanică. Ideea că sunt multiple interpretări ale adevărului a devenit filosofia politicii de dezinformare la nivelul statului rus condus de Vladimir Putin.
Tactica este de a fabrica multe, cât mai multe poveşti pentru ca adevărul, în tot acest haos informaţional, să treacă neobservat sau să fie uşor de ascuns. Chiar adevărul însuşi ar putea fi pus sub semnul întrebării.
Redactorul-şef al Russia Today exprimă cel mai bine filosofia acestei politici, deşi este extrem de ciudată o astfel de opinie din partea unui jurnalist: „Nu există obiectivitate, există doar aproximarea adevărului prin cât mai multe şi diferite voci posibile”.
