Europa se poate „lăuda” cu o listă impresionantă de companii tehnologice pe care le-a pierdut în favoarea piețelor de capital din SUA, notează Financial Times.
Câteva exemple recente: producătorul de cipuri Arm, din Marea Britanie listat pe Nasdaq anul trecut; compania de biotehnologie BioNTech, din Germania, listată în 2019, popularul serviciu de streaming de muzică Spotify, din Suedia, listat la Bursa de Valori din New York în 2018.
Din 2018, aproximativ 50 de companii tehnologice europene s-au listat pe piețele bursiere americane. Drept urmare, conform unui raport McKinsey, Europa a „pierdut” un total de 439 de miliarde de dolari sub formă de capitalizare bursieră (valoarea de piață din 2015 până în 2023, calculată drept capitalizare a companiilor la momentul ofertelor publice inițiale și creșterea ulterioară a pieței).
Într-o scrisoare deschisă de săptămâna aceasta, un grup de burse europene – inclusiv Euronext și Deutsche Börse – și un grup de asociații de start-up-uri au îndemnat UE să finalizeze uniunea piețelor de capital, despre care discută de un deceniu. „Piețe europene de capital deschise, care funcționează bine și integrat sunt cruciale pentru promovarea pieței unice”, au scris ei. Astfel de piețe ar contribui la stimularea competitivității UE, a inovației, a creșterii durabile și a creării de locuri de muncă, susțin ei.
În prezent, UE are 35 de burse și 18 case de compensare centrale, comparativ cu trei și, respectiv, una în SUA. Cu toate acestea, UE reprezintă doar 11% din capitalizarea bursieră globală; SUA reprezintă 43 la sută. Următoarele IPO-uri tehnologice europene vor include probabil mai multe companii cu o creștere mare, cum ar fi Vinted, Bolt, Klarna, Northvolt și Celonis. Multe se vor îndrepta probabil către SUA.
Unii finanțatori resping obsesia privind importanța locației. Chiar dacă se listează în SUA, companiile europene păstrează, de obicei, o prezență însemnată pe piața lor de origine și se bucură în același timp de acces la capitalul mai ieftin din SUA, la lichiditatea abundentă de acolo și de acționari mai pricepuți la tehnologie. Capitalul, susține ei, nu poartă un steag.
Totuși, Europa are o problemă și anume că nu reușește să furnizeze capital pentru dezvoltarea ulterioară a companiilor tehnologice. Iar acest lucru obligă cele mai promițătoare companii să se mute în străinătate. Europa riscă astfel să piardă din locurile de muncă, brevetele, impozitele și câștigurile economice pe care le generează aceste companii. Mai mult, fondurile de capital de risc din SUA și fondurile de pensii canadiene sunt adesea investitori mai activi în stadii târzii de dezvoltare a companiilor decât instituțiile europene înseși.
Clark Parsons, directorul executiv al European Startup Network, inițiatorii scrisorii deschise, spune că este frustrant faptul că pensionarii din California și Canada sunt adesea beneficiari mai mari ai inovației europene decât pensionarii europeni. „De ce o piață și o populație mai mari sunt atât de complet dependente de piețele de capital de peste ocean?”, întreabă el.
Un document recent al FMI a susținut că UE ar trebui să promoveze în mod activ mai multe investiții finanțate de capital de risc în start-up-uri inovatoare, reducând dependența de finanțarea bancară.
Între 2013 și 2023, fondurile de capital de risc din UE au strâns doar 130 de miliarde de dolari, comparativ cu 924 de miliarde de dolari în SUA.
***
Urmărește-ne pe Google News
