Rata rata de reciclare a deșeurilor în România stagnează de 8 ani la 14%, foarte departe de obiectivul impus de Comisia Europeană, 50%, de atins în 2020.
Birocrația și frauda constituie piedicile majore în domeniul reciclării.
Prima problemă este inventariată de un recent studiu EY, iar proporțiile fraudei în domeniu au fost documentate de DNA, într-un dosar deschis în 2016 despre care nu se mai vorbește în prezent.
În cazul nerespectării obligațiilor asumate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate impune României plata unei sume forfetare ce depășește 1 milion euro plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.
Rafinament birocratic: există OUG, un ghid de aplicare a OUG. Dar se așteaptă un ordin de aplicare a ghidului
În ceea ce privește birocrația, domeniul este reglementat de 20 de acte normative, din analiza EY reieșind un exemplu fabulos:
în 2018 a fost emisă o OUG care implementează legislația europeană în domeniu, Ministerul Mediului a emis un ghid de aplicare a OUG, care așteaptă însă un ordin de ministru care să reglementeze aplicarea ghidului de aplicare a OUG.
La 13 ani de la prima reglementare notabilă privind mediul, Guvernul a emis o ordonanță de urgență (74/2018), de implementare a legislației europene privind economia circulară și pentru a respecta angajamentelor luate în fața Comisiei Europene.
S-au stabilit atunci instrumente economice precum „plătește pentru cât arunci”, răspunderea extinsă a producătorului, sistemul garanție-returnare și contribuția pentru economia circulară. În acest context, Ministerul Mediului și-a asumat publicarea unui ghid cu recomandări pentru aplicarea OUG 74/2018, dar întârzie ordinul ministrului de restort care să reglementeze aplicarea ghidului.
Tot anul trecut, responsabilitatea îndeplinirii condițiilor impuse de UE a fost transferată primăriilor și a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI), dar de atunci puține ADI-uri au devenit funcționale.
”Piața reciclării deșeurilor de ambalaje este în acest moment blocată în așteptarea unor clarificări din partea autorităților”, „deși există peste 20 de acte normative în vigoare aferente domeniului deșeurilor, încă sunt probleme majore”, spune EY România.
În concluzie: „Va fi aproape aproape imposibil ca (primăriile și asociațiile acestora – la care a fost transferată responsabilitatea în 2018) să dezvolte și să pună în aplicare în mai puțin de doi ani un sistem eficient de gestionare a deșeurilor”, spun experții EY România, într-un punct de vedere emis joi.
Miliarde din gunoaie
Scandalul reciclării ambalajelor a devenit public la sfârșitul anului 2015, când procurorii au descoperit o biată fraudă de aproximativ 56 de milioane de euro în acest domeniu care învârte cifre de miliarde.
Ani și ani de zile a funcționat un mecanism girat de către Administrația Fondului de Mediu, care a inventat așa-numitele Organisme de Transfer al Responsabilității (OTR), care încasau bani de la producători ca să le recicleze ambalajele.
Când s-a descoperit că OTR-urile încasau bani degeaba, Ministerul Mediului și AFM i-au pus tot pe producători să plătească paguba.
(Citiți și: Industria de sute de milioane a reciclării – cum sunt ignorați vinovații marilor fraude și cum se caută soluția la guvern)
Important de menționat: Afacerile din această industrie sunt, încă din anii 90, conectate la mediul politic. Și e vorba de multe, foarte multe sute de milioane de euro.
