Jocurile Olimpice de la Paris au fost un succes uimitor de vară. După ceremonia de închidere de duminică seara, președintele Emmanuel Macron trebuie să se reîntoarcă la rezolvarea crizei politice pe care a creat-o și pe care, scrie Reuters, a ”băgat-o sub preș” până la încheierea Jocurilor.
Discuțiile despre locurile de muncă la stat și reducerile bugetare se profilează, cu siguranța că vor fi întâmpinate cu mitinguri și cu proteste.
Alegerea unui prim-ministru care să poată mulțumi tabăra centristă a lui Macron, alianța stângii și Adunarea Națională, radicali de dreapta, s-a dovedit imposibilă. După zile de negocieri politice care nu au dus nicăieri după votul din 7 iulie, Macron a declarat un armistițiu politic pe durata Jocurilor, acordându-și timp până la jumătatea lunii august pentru a numi un prim-ministru și a lăsa partidele politice să negocieze.
Sabotajul misterios asupra țintelor feroviare și telecomunicațiilor de la începutul Jocurilor părea un semn de rău augur, dar după aceea, evenimentul a continuat fără alte incidente de securitate.
Pe toată durata Jocurilor Olimpice, politicienii au încercat să găsească o cale de ieșire din criză. Acum, Macron va trebui să ia o decizie.
Până acum, Emmanuel Macron a ignorat candidatul convenit de alianța de stânga, Noul Front Popular, care a ieșit primul în alegeri, dar nu a făcut încă propuneri altor partide pentru a obține o majoritate.
Două nume de premier vehiculate de apropiați ai lui Emmanuel Macron
În ciuda eforturilor de a-și consolida profilul, candidata aleasă de stânga, Lucie Castets, rămâne o necunoscută politică, iar șansele ca stânga să ia guvernul par slabe.
Președintele Macron susține că rezultatul alegerilor din 7 iunie a generat o Adunare Națională cu un „centru de greutate în centru, sau în centru-dreapta”, a spus o sursă apropiată președintelui. „Avem nevoie de o personalitate capabilă să se înțeleagă și cu centrul, și cu dreapta și cu stânga”, a spus sursa, care a refuzat să fie numită.
Xavier Bertrand, un fost ministru conservator sub fostul președinte Jacques Chirac, care a avut cuvinte dure împotriva lui Macron, dar a colaborat constructiv cu guvernul său, ar putea fi compatibil, a spus sursa. La fel, Bernard Cazeneuve, un fost prim-ministru sub președintele socialist Francois Hollande, care era în funcție la momentul atacurilor islamiste din 2015 de la Paris.
Bugetul, o provocare pentru viitorul prim-ministru
Oricine va fi numit Emmanuel Macron se va confrunta cu o misiune grea: aprobarea parlamentară a bugetului pentru 2025, într-un moment în care Franța este sub presiunea Comisiei Europene și a piețelor de obligațiuni pentru a-și reduce deficitul.
„Dacă Macron încearcă să numească un fel de guvern de dreapta, nu va obține niciun buget”, a declarat Eric Coquerel, președintele de stânga al Comisiei de finanțe din parlament.
Anturajul lui Macron este dornic să folosească Jocurile, organizate de un președinte centrist, un primar socialist și un lider regional conservator, ca exemplu a ceea ce poate face Franța atunci când diferite părți se unesc.
Rivalerii săi vor să se asigure că președintele nu primește niciun credit, a declarat senatorul Laure Darcos pentru Reuters.
Chiar dacă perspectivele interne rămân sumbre pentru Emmanuel Macron, Jocurile Olimpice i-au întărit statutul internațional.
Michael Payne, un fost șef de marketing al CIO, a spus că președintele este văzut din străinătate drept „liderul care a dat rezultate”, dar el crede că președintele a făcut o greșeală strategică convocând alegerile anticipate înainte de Jocurile Olimpice- ar fi trebuit să o facă după.
(Citiți și: ”Emmanuel Macron cere formarea unei coaliții de guvernare care să excludă extrema stângă și dreaptă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
