Franța a atacat din nou regulile UE privind datoria publică prin criticile adresate de ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire (foto). Oficialul francez este de acord cu pactul de stabilitate şi creştere, unde apar regulile respective, dar nu și cu acestea.
Franţa a preluat la 1 ianuarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, astfel că reînnoirea criticilor nu este întâmplătoare.
„În ansamblu pactul de stabilitate nu este învechit, dar regula datoriei publice este”, a declarat Bruno Le Maire într-un interviu citat de AFP și Agerpres.
Regulile principale ale pactului spun că datoria publică a unui stat membre nu trebuie să depăşească 60% din PIB, iar deficitul bugetar este limitat la cel mult 3% din produsul intern brut (PIB).
Crește handicapul celor mai îndatorate țări UE
„Înainte de criză, era un decalaj de aproape 40 de puncte din PIB între cei mai îndatoraţi şi cei mai puţin îndatoraţi membri ai zonei euro. Acum există un decalaj de peste 100% între ei”, a subliniat Bruno Le Maire.
Oficialul francez a citat mai multe variante de reformare a Pctului de stabilitate:
- „Sunt pe masă mai multe propuneri, în special cea de a avea calendare şi obiective diferite pentru fiecare ţară”.
- O altă propunere este ca statele member să-și stabilească singure „etapele şi schimbările necesare politicilor lor economice, care să le permită revenirea la finanţe sănătoase”. Această propunere i s-a părut „interesantă” ministrului francez al Finanțelor.
Bruno Le Maire reia astfel ideea că trebuie „să se găsească echilibrul potrivit între investiţiile necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea şi nevoia de a reveni la finanţe publice sănătoase”.
Campania franceză este de amploare, cel puțin privind interviul lui Bruno Le Maire, dat simultan mai multor jurnale europene, printre care cotidianul francez Les Echos.
În octombrie annul trecut, Comisia Europeană a lansat un apel oficial pentru consultări în vederea revizuirii cadrului de guvernanță economică al UE. Comisia își propune să evalueze în ce măsură reguli precum încadrarea într-un deficit de 3% din PIB, respectiv menținerea nivelului datoriei publice la sub 60% din PIB mai sunt oportune în acest moment.
De Crăciun, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul italian Mario Draghi au cerut, joi, țărilor UE să reformeze regulile fiscale europene instituite prin tratatul de la Maastricht.
Topul celor mai îndatorate țări UE
Atât Franța cât și Italia au avut mai mereu niveluri de îndatorare mai mari, care au ajuns la 116%, respectiv 156% față de PIB în decembrie 2020.
Cea mai îndatorată țară UE este Grecia (206% din PIB). Italia este urmată de Portugalia (156%), Spania (120%) și Cipru (118%), iar Franța de Belgia (114%) și Croația (89%).
Media UE este de 75,9% din PIB-ul european, iar România este cotată cu 47,3%, potrivit Statista.
În schimb, ministrul român al Finanțelor estima, în august, că datoria publică va ajunge la finalul anului la 49,1% – 49,2% din PIB, în scădere de la aproximativ 49,5% la nivelul lunii iunie.
