Mai multe mii de persoane, dintre care multe „veste galbene”, au început să mărşăluiască sâmbătă la Paris pentru libertăţi civile, transmite Agerpres.
În total, sunt planificate o sută de manifestaţii în toată ţara, menţinând presiunea după ce preşedintele Emmanuel Macron a respins acuzaţiile de derivă autoritară în Franţa.
La Paris prezenţa poliţiei a fost importantă, de teama unor debordări ca sâmbăta trecută, când manifestaţia a fost marcată de ciocniri violente.
Planificată iniţial ca miting sindical împotriva precarităţii, acţiunea de sâmbătă, convocată de un colectiv de sindicate, jurnalişti şi grupuri pentru drepturile omului, reprezintă o unificare a protestelor împotriva violenţei poliţiei şi a proiectului de lege privind securitatea globală, care i-a mobilizat pe apărătorii libertăţilor de câteva săptămâni.
Textul prevede sancţiuni pentru difuzarea de imagini cu poliţişti, jandarmi ori militari aflaţi în timpul unei intervenţii.
Manifestanţii intenţionează să denunţe violenţa poliţiei după două cazuri de la sfârşitul lunii noiembrie care au provocat un val de şoc în Franţa: agresarea unui producător negru – pentru care au fost acuzaţi 3 ofiţeri de poliţie – şi evacuarea brutală a unei tabere de migranţi la Paris.
„În doi ani am văzut violenţă, este anormal că nu putem filma”, a declarat pentru AFP o protestantă din rândul „vestelor galbenă”, mişcare de contestare socială născută la sfârşitul anului 2018 marcată de demonstraţii regulate timp de peste un an, unele dintre ele foarte violente.
Acuzat că a multiplicat măsurile „liberticide”, Emmanuel Macron a dorit să se adreseze direct tinerilor, foarte prezenţi la ultimele demonstraţii, într-un interviu acordat vineri publicaţiei online Brut.
”Nu pot lăsa să se spună că reducem libertăţile în Franţa”, a spus preşedintele. ”Aceasta este o mare minciună. Nu suntem Ungaria sau Turcia”.
Şeful statului francez a chemat la calm, denunţând atât violenţele anumitor poliţişti, cât şi pe cele comise împotriva forţelor de ordine.
Protestul de sâmbătă are loc la câteva zile după ce guvernul francez a declarat că va revizui controversatul articol 24 din proiectul de lege privind securitatea globală, ceea ce ar limita dreptul de a înregistra video reprezentanţi ai poliţiei.
Activiştii cer ca acest pasaj să fie şters complet. Proiectul de lege include, de asemenea, o serie de alte măsuri controversate, cum ar fi extinderea supravegherii video de către poliţie în timpul demonstraţiilor şi cu ajutorul dronelor.
Guvernul spune că legislaţia propusă va proteja mai bine poliţia.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat vineri că va înfiinţa o platformă online la începutul anului viitor pe care oamenii pot raporta discriminarea, de exemplu de către poliţie.
Unele sindicate ale poliţiei au criticat cu tărie aceste planuri, scrie DPA.
