DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult›
09.02.2021
Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult›
09.02.2021
Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult›
09.02.2021
Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult›
08.02.2021
Franța: Închiderea granițelor Schengen va duce la scăderea PIB-ului UE cu 100 de miliarde de euro până în 2025
de Alexandra Pele 3.2.2016
Franța a avertizat că blocajele din trafic și birocrația cauzată de reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene ar putea duce la scăderea PIB-ului UE cu circa 100 de miliarde de euro, transmite Financial Times.
Numeroase state europene, confruntate cu alerte teroriste și valul de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa, analizează măsuri de întărire a securității la granițe, iar unele au cerut reintroducerea controalelor în punctele slabe ale frontierelor externe, în special în Grecia.
Reintroducerea controalelor la granițele interne ale celor 26 de state membre Schengen ar duce la scăderea economiei blocului cu 0,8% din PIB până în 2025, potrivit France Strategie, agenția guvernamentală franceză responsabilă de strategii economice. Impactul ar fi rezultatul reducerii cheltuielilor din turism și comerț.
”Costurile pe termen scurt ale reintroducerii controalelor sunt limitate, dar nu de neglijat, însă dacă aceste controale ar deveni permanente ar avea un impact mult mai ridicat asupra comerțului și pieței forței de muncă pe termen lung”, a declarat Jean Pisani-Ferry, președintele France Strategie, pentru FT.
Mai multe state, printre care Germania și Franța au declanșat o clauză de urgență din acordul Schengen care le permite să efectueze controale la frontieră în cazul unor amenințări la adresa securității naționale sau a unui flux neașteptat de migranți.
Berlinul a făcut asta anul trecut după ce Germania a devenit destinația preferată a sute de mii de solicitanți de azil. Franța a reintrodus controale mai ample după atacurile teroriste de la Paris, din noiembrie 2015, în care și-au pierdut viața 130 de persoane.
Aceste verificări excepționale pot fi extinse pe o perioadă de șase luni cu acordul Comisiei Europene. Săptămâna trecută, miniștrii de interne din UE au discutat despre posibilitatea demarării unor proceduri în acest sens, argumentând prin inabilitatea Greciei de a scana și înregistra datele personale ale migranților care ajung pe țărmurile sale.
Reintroducerea verificărilor la graniță ar putea costa economia Franței între unu și două miliarde de euro pe an, pe termen scurt, reiese din estimările economiștilor.
Mai multe studii academice sugerează că libera circulație în interiorul spațiului Schengen a dus la creșterea comerțului cu 10-20%.
”Trebuie să găsim un sistem mai eficient de a asigura securitatea, fără să punem sub semnul întrebării principiile liberei circulații a persoanelor. Este despre persoane, dar are un impact economic mare”, a comentat Pisani-Ferry.