Coaliția Ensemble!, care îl susține pe președintele francez Emmanuel Macron, a pierdut majoritatea parlamentară, obținând doar 224 de locuri din cele 577 ale Adunării Naționale, potrivit primelor estimări la ieșirea de la urne.
Coaliția Ensemble! avea nevoie de 289 locuri ca să-și păstreze majoritatea.
Alianța de stânga NUPES formată mai ales, din comuniști, socialiști și verzi, condusă de Jean-Luc Mélenchon, este creditată cu 149 de locuri, iar partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, Rassemblement National (RN), cu 89 de locuri.
Rata de absenteism este estimată la circa 54% față de 57,36% în 2017.
Opțiunile coaliției președintelui Emmanuel Macron
Una din puținele opțiuni ale Ensemble este o coaliție cu conservatorii republicani, care au obținut 78 de locuri.
Dar compromisurile ideologice sunt rare în Parlamentul francez, „și mai ales pentru domnul Macron, care nu este un om al compromisului”, spune politologul Vincent Martigny, de la Universitea Nice, citat de Washington Post.
În ultima instanță, pentru a aplica programele președintelui, Coaliția sa nu mai are decât să caute alianțe parlamentare ad-hoc pentru fiecare proiect în parte.
Dacă Ensemble pierde prea mult, până la sfârșit , partidul său central, La République en marche (LREM) al președintelui Emmanuel Macron, s-ar putea confrunta cu o provocare și mai mare din partea partenerilor săi, în special Mouvement Democrate, condus de fostul ministru al Justiției François Bayrou, și Horizons, condus de fostul prim-ministru Edouard. Philippe.
Se speculează pe scară largă că Philippe își pregătește propria candidatura prezidențială.potrivit Politico.
Cauzele nereușitei coaliției Ensemble!
Nereușita coaliției președintelui Emmanuel Macron ar avea drept cauze 3 tendințe ale preferințelor alegătorilor, care au marcat o revenire puternică a coaliției de stânga și un rezultat amenințător al extremei drepte, încă din primul tur:
- migrația voturilor spre extreme,
- nemulțumire pentru accentul pus pe războiul din Ucraina în dauna problemelor interne și
- tinerii votanți sunt neimpresionați, potrivit concluziilor unei analize Politico.
Unii susținători ai președintelui au criticat detașarea aparentă a președintelui de campanie (vizitele în România și R. Moldova), dar rezultatele slabe din primul tur nu par să fi determinat vreo regândire strategică.
Nici pe departe nu s-au înmulțit vizitele de campanie prezidențiale.
Pe de altă parte, „sub presiunea extremei stângi, a anti-macronismului, și a creșterii prețului… dacă nu alege abținerea, alegătorul votează mai ales partidele care garantează cheltuieli publice mari și transformă Statul într-un birou de ajutor de tot felul”, crede eseistul Jérôme Fourquet, citat de Le Figaro.
Iată cele 3 tendințe îngrijorătoare pentru tabăra lui Macron, așa cum sunt prezentate de Politico.
1. Migrația voturilor spre extreme
Emmanuel Macron pierduse aproape 4 milioane de alegători, în cifre absolute, între primul tur al alegerilor prezidențiale din aprilie și primul tur al alegerilor parlamentare de duminică, în mare parte din cauza ratelor de abținere mai mari.
Campionul de stânga Jean-Luc Mélenchon s-a descurcat mai bine în direcționarea susținătorilor săi către candidații locali ai coaliției (el nu se candida).
Aproximativ 9% dintre alegătorii care l-au susținut pe Macron în primul tur al alegerilor prezidențiale au optat de această dată pentru candidații din partidul conservator al Franței, Les Républicains, potrivit datelor institutului de sondaje Harris Interactive.
(Citește și: „Franța – Alegeri decisive pentru majoritatea parlamentară pe care se poate baza Emmanuel Macron”)
Între timp, NUPES a reușit să sifoneze alegătorii de la candidații mai moderați de stânga, inclusiv Yannick Jadot de la Verzi și socialista Anne Hidalgo, conform acelorași date de sondaj.
Lidera de extremă dreapta Marine Le Pen a părut mai degrabă că se luptă cu Jean-Luc Mélenchon pe fugarii de la Macron, decât că ar căuta să atragă pe alții noi, potrivit Le Monde.
2. Nemulțumirea pentru accentul pus pe războiul din Ucraina în dauna problemelor interne
Emmanuel Macron a făcut prea puține ieșiri electorale la fața locului, replicând strategia sa de campanie prezidențială, de a se poziționa ca un lider de top care conduce țara în vremuri tulburi.
Acesta este, însă, un mod riscant atunci când preocupările cele mai stringente ale cetățenilor sunt legate de îngrijirea sănătății sau de costul vieții.
Datele sondajelor arată că politica externă a scăzut pe lista de priorități pentru alegătorii francezi, comparativ cu luna aprilie.
Premierul Elisabeth Borne a declarat că va prezenta în curând un pachet legislativ axat pe contracararea efectului inflației în creștere.
Macron și guvernul său au insistat că acele măsuri vor fi o prioritate de vârf, dar acest lucru pare a fi în contradicție cu vizita sa în România și Moldova cu doar câteva zile înainte de votul final.
Unul dintre consilierii președintelui a răspuns că francezii se așteaptă de la președintele lor să rămână concentrat asupra războiului din Ucraina. „Este lucru pe teren pentru un președinte responsabil” și „punctul slab al lui Melenchon”
3. Tinerii votanți sunt neimpresionați
Votul de duminică confirmă că, paradoxal, în medie, alegătorii tineri îl preferă pe Mélenchon, în vârstă de 70 de ani, președintelui în exercițiu, care în urmă cu cinci ani s-a prezentat drept tânărul perturbator într-un peisaj politic dominat de partidele tradiționale.
În același timp, sondajele arată că tinerii alegători sunt, de asemenea, cei mai predispuși să se abțină. Votul de duminică a înregistrat o rată totală record de abținere de 52,3%. Acest număr riscă să se înrăutățească în al doilea tur de duminică, pe baza alegerilor parlamentare din 2017.
În timp ce ratele ridicate de abținere în rândul tinerilor alegători ar putea fi o veste bună pentru Macron pe termen scurt – cetățenii mai în vârstă, care îl favorizează, au mai multe șanse să voteze în tururile de duminică – lipsa sprijinului tinerilor este o slăbiciune pe termen lung pe măsură ce el se îmbarcă la al doilea mandat al său.
***
