UPDATE: Președintele Emmanuel Macron, care avea la dispoziţie 15 zile pentru a semna legea, a promulgat documentul imediat după decizia Consiliului Constituțional.
Noua vârstă de pensionare în Franța este, așadar, 64 de ani.
****
Știrea inițială:
Consiliul Constituțional francez a decis vineri că cele mai importante elemente din reforma pensiilor inițiată de guvern sunt în conformitate cu legea fundamentală, inclusiv creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Curtea a invalidat șase măsuri, considerate nefundamentale pentru reformă și a respins cererea, depusă de opoziția de stânga, pentru un referendum care să permită stabilirea prin lege a vârstei de pensionare la 62 de ani.
Printre articolele, neesențiale, considerate neconstituționale, figurează o prevedere referitoare la „contractul de muncă pentru persoanele cu vechime” și câteva dispoziții ale articolului 10, privind condițiile de deschidere a dreptului la pensie anticipată pentru o anumită categorie de funcționari publici.
Mai multe federații sindicale au anunțat deja că vor continua protestele și i-au cerut din nou președintelui să nu promulge legea.
Reforma și povara ei – cotizații timp de 41 de ani și 6 luni
Reforma pe care vrea să o impună guvernul francez prevede creșterea vârstei de pensionare, începând de la 1 septembrie, cu câte trei luni an, astfel încât să se ajungă la 64 de ani.
De asemenea, se prevede creșterea stagiului de cotizare, de la 41,5 ani (41 ani și șase luni) în prezent, la 43 de ani.
Ultima majorare a vârstei de pensionare a avut loc în 2010, când aceasta a urcat de la 60 de ani, la 62.
Această reformă, foarte impopulară – potrivit sondajelor de opinie (aproape 80% din francezi susțin protestele), a generat în Franţa o mobilizare aproape săptămânală. Aproximativ 1,3 milioane de persoane au ieșit în stradă, în mai multe orașe, pe 7 martie, când s-a înregistrat cea mai mare participare, conform estimărilor autorităţilor.
Manifestaţiile au cunoscut o creştere a tensiunilor după adoptarea reformei fără votul parlamentului, prin recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie.
Reforma pensiilor, văzută tot mai mult ca parte a discuției despre modul în care este distribuită bogăția în Franța
Protestele săptămânale inițiate în ianuarie sunt văzute de unii experți nu doar ca o opoziție punctuală la creșterea vârstei de pensionare, ci ca parte a unei lupte mai ample împotriva unei platforme economice pe care numeroși francezi o percep ca nedreaptă.
Dezbaterea s-a extins la modul în care este distribuită bogăția în acest mandat al lui Emmanuel Macron, în contextul în care exista deja percepția că cei săraci poartă povara propunerilor sale.
Partidele de opoziție au încurajat aceste abordări care pun accentul pe deterioararea calității vieții și inechitatea economică.
****
