Circa 450.000 de oameni manifestau marți seară numai la Paris, în cea de-a 10-a zi de proteste, conform sidicatului CGT. În total, 516.000 de oameni manifestau marţi, în întreaga Franţă, la ora locală 17.00 (18.00, ora României), potrivit prefecturilor şi poliţiei, scrie Le Figaro.
Un număr semnificativ mai mic decât joia trecută, când ar fi ieșit în stradă, numai la Paris, aproximativ 800.000 de protestatari, scrie BBC.
Ciocniri au fost raportate la mitingul de la Paris, începând de după-amiază. Poliția a folosit gaze lacrimogene și a anunțat că persoane îmbrăcate în negru și cu fețele acoperite au devastat un magazin alimentar și apoi au declanșat un incendiu în timp ce marșul se apropiat de destinația sa, Place de la Nation, în estul capitalei, relatează France24.
Cel puțin 22 de persoane au fost arestate la Paris până după-amiază, a declarat poliția din Paris.
Fațada unei filiale BNP Paribas a fost incendiată în orașul de vest Nantes, în timp ce protestatarii din Rennes au blocat șoseaua de centură din jurul orașului și au incendiat o mașină abandonată. Aproximativ 13.000 de polițiști era de așteptat să fie desfășurați în dispozitiv la protestele de marți, după incidentele dtimpul protestelor de-a lunin urmă cu o săptămână, când au fost reținuți peste 400 de protestatari acuzați de violențe.
Aproximativ 16,5% dintre angajații SNCF, compania națională de căi ferate de stat din Franța, se aflau în grevă la prânz, potrivit cifrelor provizorii ale SNCF. Dintre lucrătorii în grevă, 45% erau mecanici de tren, 24,5% – controlori de bilete și 17% erau în servicii comerciale și de informare a călătorilor.
Sindicatele cer medierea conflictului, premierul Macron nu acceptă decât discuții directe
Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Olivier Véran, a respins o cerere de mediere lansată de Laurent Berger, șeful celui mai mare sindicat din Franța, CFDT.
Președintele Macron i-a cerut premierului francez, Elisabeth Borne, să contacteze politicienii din opoziție, unioniștii și activiștii care se opun reformei pensiilor. Răspunzând sugestiei lui Berger, Véran a declarat la sfârșitul Consiliului de Miniștri că executivul „va accepta propunerea lui Laurent Berger de a discuta între ei, dar direct. Nu este nevoie de mediere”.
„Prim-ministrul este la dispoziția sindicatelor”, a adăugat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Laurent Berger mizează pe un compromis social, în timp ce alte sindicate sunt în favoarea unei respingeri complete a textului.
În opinia liderului de sindicat este nevoie de o lună, o lună și jumătate, pentru a se găsi două, trei persoane care să accepte să acționeze ca mediatori. Aceasta ar fi soluția de ieșire din criza actuală, crede Laurent Berger.
Unitatea sindicală – dilema zilei
Accentul de astăzi, potrivit analistului politic francez Jean-Christophe Gallien, este „bătălia narațiunii” legată de violența din stradă.
Pe de o parte, sunt oameni care spun că nu există alte alternative, guvernul înțelege doar „acea formă de conversație politică, care este violența”, explică Gallien. Pe de altă parte, oficialii guvernamentali și membri ai guvernului și ai partidului de guvernământ susțin că trebuie să „mențină ordinea în țară”.
Principala agendă politică a guvernului, potrivit lui Gallien, este să „încerce să spargă unitatea sindicatelor și să încerce să-l atragă pe domnul Berger de la CFDT”, a explicat el, referindu-se la șeful sindicatului CFDT, Laurent Berger. CFDT, cel mai mare sindicat din Franța, moderat, și-a unit forțele cu sindicate mai dure, cum ar fi CGT, spre deosebire de mobilizările anterioare ale lucrătorilor.
Profesorii în grevă
Ultimele cifre ale Ministerului Educației arată că 8,37% dintre profesorii francezi se află marți în grevă – 7,60% în școlile primare și 9,13% în școlile secundare.
Snuipp-FSU, principalul sindicat din grădinițele și școlile elementare, estima luni că 30% dintre profesorii din școlile primare vor greva astăzi.
Pe 23 martie, ultima zi de mobilizare, 21,41% dintre cadrele didactice au intrat în grevă, inclusiv 23,22% cadre didactice din școlile primare și 19,61% din școlile gimnaziale, potrivit cifrelor Ministerului Educației.
Liceele și universitățile au fost blocate marți în mai multe orașe, printre care Paris, Avignon, Lille și Marsilia.
Reforma care a scos oamenii în stradă
Reforma pe care vrea să o impună guvernul francez prevede creșterea vârstei de pensionare, începând de la 1 septembrie, cu câte trei luni an, astfel încât să se ajungă la 64 de ani.
De asemenea, se dorește creșterea stagiului de cotizare, de la 41,5 ani (41 ani și șase luni) în prezent, la 43 de ani.
Guvernul a ales să treacă legea prin asumarea răspunderii în parlament, pas urmat de depunerea a două moțiuni de cenzură. Deputaţii francezi au respins la limită, luni, moţiunea de cenzură depusă de grupul parlamentar LIOT. Au lipsit doar nouă voturi.
Premierul Elisabeth Borne a anunțat că va sesiza „direct Consiliul Constituţional” pentru o examinare „cât mai curând posibil” a textului reformei pensiilor.
Partidele de opoziţie vor contesta și ele reforma, la Consiliul Constituţional, care poate declara neconstituțională o parte a reformei sau legea, integral.
Cele mai vizitate obiective turistice, închise
Turnul Eiffel, Arcul de Triumf din Paris şi Palatul Versailles au fost din nou închise pentru vizitatori marţi, în cea de-a 10-a zi de proteste faţă de reforma pensiilor din Franţa, informează AFP.
Apelul la grevă lansat de cele două sindicate ale angajaţilor din Societatea de exploatare a Turnului Eiffel (SETE), CGT şi FO, a făcut ca celebrul turn din centrul Parisului „să nu dispună de forţă de muncă pentru a se deschide”, a precizat SETE, însă esplanada sa rămâne accesibilă.
****
