Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă a deputatului PPDD de Vaslui Tudor Ciuhodaru cu privire la interzicerea explorării și exploatării prin fracturare sau fisurare hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide și anularea licențelor exclusive de explorare a proiectelor ce utilizează această metodă.
Inițiativa a fost respinsă cu 87 de voturi împotrivă 8 voturi pentru și 10 abțineri. Termenul de adoptare tacită era 7 noiembrie.
Senatorul PNL, Dian Popescu, a luat cuvântul şi a atras atenția că propunerea, în forma sa actuală, interzice inclusiv exploatările convenţionale. „E o lege pe care nu aţi citit-o cu atenţie şi care interzice inclusiv exploatarea convenţională. Fracturarea hidraulică se face, în România, din perioada interbelică„, a afirmat el.
O nouă resursă, care ar putea modifica echilibrul energetic mondial
După succesul înregistrat de SUA în domeniul gazelor de șist prin intermediul cărora a fost relansată industria petrochimică, guvernele europene au acordat licențe de explorare și exploatare companiilor care dispun de tehnologia necesară pentru a extrage gazul neconvențional.
Extragerea acestei resurse la nivelul Europei ar putea produce modificări importante, inclusiv la nivel politic pentru că ar înlătura monopolul pe care Rusia îl deține în anumite zone de pe continent, cum ar fi Polonia.
Fracturarea hidraulică – o tehnologie care dă fiori sau speranță
Fracturarea hidraulică, metoda prin care poate fi extras gazul de șist presupune mai întâi forarea orizontală la 2-4000 de metri, urmată de forarea orizontală în stratul de rocă. Ulterior prin sonda se injectează o mare cantitate de apă, împreună cu o serie de aditivi, în proporție de aproximativ 5%, care sparg roca și eliberează gazul. După câteva fracturări hidraulice, după ce debitul de gaz este suficient de mare și de stabil, sonda este mutată iar prin puțul rămas gazul ”curge” în rezervoarele de suprafață timp de ani de zile. Metoda a provocat protestele unor organizații ecologiste sau civice în mai multe țări europene. Principalele nemulțumiri au fost legate de posibila poluare a pânzei freatice, de cantitățile mari de apă folosite, de cutremurele de 1-2 grade care pot apărea în timpul fracturării hidraulice.
Gazele de șist în Europa
- Franța este prima țară europeană care a stopat explorarea gazelor de șist. În urma protestelor organizațiilor ecologiste parlamentul francez a adoptat în 2011 un moratoriu împotriva fracturării hidraulice, care este în vigoare și în prezent.
- Tot în 2011, în Anglia,în regiunea Blackpool, procesul de fracturare a fost oprit după ce au fost înregistrate două cutremure de mică intensitate în zona în care se fora. Activitățile de explorare au fost reluate anul acesta, după ce mai multe foruri științifice au arătat că metoda folosită nu este riscantă. Premierul britanic David Cameron sustine lucrarile de explorare și exploatare, și afirmă că rezervele existente ar putea asigura necesarul de gaze pe 51 de ani și ar putea crea zeci de mii de locuri de muncă.
- În 2012, sub presiunea organizațiilor ecologiste care au organizat ample mișcări de protest, parlamentul Bulgariei a decis să institue un moratoriu asupra fracturării hidraulice care este în vigoare și în prezent.
- Estimările arată că în Spania există mari rezerve de gaz de șist din Europa, de aproximativ 1,85 trilioane de metri cubi. Explorările au început în acest an și vor dura cinci ani. Autoritățile spaniole arată un interes deosebit exploatării acestei resurse pentru că speră ca aceasta să fie soluția pentru o relansare economică .
- Polonia pare a fi cea mai avansată din Europa în acest domeniu. Cum Polonia este total dependentă de importurile de gaz, 70% din Rusia și 30% din Germania, autoritățile au dat tot sprijinul activităților de explorare. Estimările arată că producția industrială are șanse să demareze în 2015.
- Ucraina, care se află în prezent în situația să aleagă între o apropiere de Uniunea Europeană (cu care se așteaptă să semneze un Acord de Asociere la summitul de la Vilnius de pe 28-29 noiembrie) și intrarea într-o Uniune Vamală împreună cu Rusia și alte câteva state ex sovietice, a făcut un pas înspre Europa. Marți, 5 noiembrie, a semnat un contract de 10 miliarde de dolari cu americanii de la Chevron care vor explora și exploata gaze de șist.
În Europa de est mai multe companii americane cum ar fi Chevron sau Exxon caută gaz de șist pe o falie care pleacă din Lituania și coboară spre sud prin Ucraina, România și Bulgaria.
Situația din România
În România, există zece companii care dețin licențe de explorare și exploatare a gazului de șist. Printre acestea se numără companii americane de top dar și subsidiara sârbă a gigantului rus Gazprom, compania Niș. Recent, ministrul delegat Constantin Niță a spus că nu este exclus ca și Romgaz să primească licență de explorare și exploatare a gazelor de șist.
Cea mai mediatizată companie din domeniu , Chevron, a decis acum două săptămâni să suspende activitățile de explorare a gazelor de șist în perimetrul de la Pungești, județul Vaslui, în urma protestului sătenilor care au blocat accesul utilajelor care trebuiau să pregătească instalarea unei sonde. Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are semnate acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în județul Constanța și unul în județul Vaslui, denumit perimetrul Bârlad.
Potrivit directorului general al Chevron România, Tom Holst, activitatea de explorare va fi începută în curând în județul Vaslui, după ce angajații companiei americane au mers din ușă în ușă la Pungești pentru a lămuri localnicii că tehnologia folosită la explorare este una sigură și nepoluantă. Activitățile de explorare se vor întinde pe următorii cinci ani.
Potrivit estimărilor Agenției americane de Informații privind Energia, România, Ungaria și Bulgaria au împreună rezerve de gaze de șist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.
Bumerangul poziționărilor politicianiste
După vizita de luna trecută în Statele unite ale Americii, premierul Victor Ponta și-a reafirmat dorința, anunțată în luna iunie a acestui an, de-a sprijini guvernamental exploatarea gazelor de șist.
Atitudinea favorabilă explorării și exploatării gazelor de șist a actualului cabinet se lovește de protestele împotriva acestora începute chiar de actualii susținători.
Protestele anti Chevron au început înainte de alegerile din 2012, la Bârlad, la inițiativa unor lideri locali. Conducerea USL a sprijinit atunci aceste manifestări și a condamnat PDL, aflat atunci la putere, că a acordat licențe de explorare și exploatare americanilor de la Chevron. În plus, în fruntea protestatarilor s-au așezat liderii locali ai USL, iar autorizațiile pentru proteste au fost aprobate fără probleme de primarul PSD al Bârladului, pentru zona din fața Primăriei. Astăzi, la doar un an și jumătate de la proteste, același primar al Bârladului se numără printre susținătorii gazelor de șist.
Contestarea exploatării gazelor de șist de către PSD și PNL a culminat cu invocarea acestui motiv în moțiunea de cenzură în urma căreia a fost demis cabinetul Ungureanu :
“Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe trei perimetre, toate aflându-se în judetul Constanţa, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului. De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?”, critica, la momentul respectiv, conducerea USL guvernul Ungureanu.
În discursurile actuale de susținere a exploatării gazelor de șist, protestatarii de anul trecut invocă argumente precum independența energetică și interesul național. Pe lângă asta, autorizațiile pentru demonstrațiile de la Bârlad nu se mai obțin atât de ușor, iar când se obțin, locurile de desfășurare sunt stabilite la marginea orașului, în zona industrială. În Iunie 2013, de pildă, premierul Victor Ponta declara: ”Acum mă bat pentru gazele de sist, și cred că fac bine. Nu sunt anti-rus, dar nu mai vreau să importăm de la Gazprom”
